Biroul Național de Statistică informează că, în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), în anul 2021, veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 3 510,1 lei, fiind în creștere cu 13,4% față de anul precedent, transmite CURENTUL.

În termeni reali, veniturile populației au înregistrat o creștere de 7,8%.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,8% în veniturile totale, care s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Următoarea sursă de venit după importanță sunt prestațiile sociale, care în medie constituie 18,5% din veniturile disponibile medii lunare ale populației. Ponderea plăților sociale în veniturile disponibile s-a diminuat cu 0,8 puncte procentuale față de anul 2020.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 15,5% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 8,1% din activitățile pe cont propriu, 7,4% revenind veniturilor obținute din activitatea individuală non-agricolă.

O sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor rămân a fi transferurile bănești din afara țării. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale sau cu 0,4 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2020.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1324,0 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.

Principalele surse de venit pentru populația din mediul urban au fost activitatea salarială, care a asigurat veniturile populației în proporție de 62,1% și prestațiile sociale – 16,0%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, la fel ca și în urban, cea mai importantă sursă de venit este activitatea salarială – 40,0% din total venituri, dar ponderea acesteia este cu 22,1 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat 15,3% din totalul veniturilor disponibile.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 15,4% în rural și, respectiv, 9,5% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 20,9% din total venituri, comparativ cu 16,0% în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulți factori, unul important fiind componența gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane se diminuează pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,9 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 și mai multe persoane. În valori absolute aceste extreme au înregistrat, în medie, valori de 4235,8 lei pe o persoană pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană și 2185,2 lei pe o persoană pentru gospodăriile cu 5 și mai multe persoane. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane.

În ceea ce privește gospodăriile cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 și mai mulți copii.

Veniturile disponibile ale populației în proporție de 93,8% sunt constituite din surse bănești, iar 6,2% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, veniturile bănești au însumat 3291,2 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 218,9 lei. Ponderea veniturilor bănești este mai semnificativă pentru mediul urban (97,3%), iar în cazul populației rurale contribuția acestora este de 90,4%.

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2021. Astfel, cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul I – 3242,4 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 3642,6 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că în termeni reali veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 1,8%. Contribuţia activităților salariale s-a majorat pe parcursul anului de la 49,1%, în trimestrul I, până la 52,6% – în trimestrul IV.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației, în anul 2021, au constituit în medie pe o persoană 3 039,5 lei, cu 8,9% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent (vezi anexa, Tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 3,6% mai mult comparativ cu anul 2020.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare – 41,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 15,2%, îmbrăcăminte și încălțăminte – 9,1%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (6,5%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,7%), sănătate (5,7%), telecomunicaţii (4,5%), etc.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt cu 1317,4 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.

În scopul asigurării consumului de produse alimentare, populația din mediul urban a alocat 38,1% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 45,8%. Gospodăriile din urbe au cheltuit mai mult pentru: transport (7,9% din total cheltuieli de consum față de 5,1% în mediul rural), sănătate (7,1% față de 4,3%), serviciile restaurantelor și hotelurilor (3,8% față de 0,5%), recreere și cultură (3,0% față de 1,2%), pentru educație (1,3% față de 0,6%). Totodată, comparativ cu populația din mediul urban, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură dețin cheltuielile pentru: îmbrăcăminte și încălțăminte (9,5% față de 8,6% în mediul urban), locuință, apă, electricitate și gaze (16,2% față de 14,1%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (6,2% față de 5,3%), telecomunicații (4,7% față de 4,3%).

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic marcate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 3968,2 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane cheltuielile sunt de 1,9 ori mai mici (2054,4 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

Cheltuielile bănești predomină în structura cheltuielilor totale de consum ale populației, reprezentând 92,9%, cheltuielilor în natură, revenind 7,1%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,0% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (de la rude, ajutor social, etc.). În gospodăriile rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (11,3%), dată fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei.

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, populaţia a cheltuit cel mai puţin în trimestrul I – 2832,6 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 3226,4 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe diminuante pe parcursul anului. Cea mai mică pondere a fost înregistrată în trimestrul IV (40,1%), iar cea mai mare – în trimestrul I (43,2%).

Ponderea populației din mediul urban cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuielile gospodăriilor a constituit 17,1%, comparativ cu 12,2% din populația rurală, în creștere cu 3 și, respectiv, 1,6 puncte procentuale față de anul 2020. Totodată, ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei a constitui mai puțin de 10%, atât pentru populația din urbe, cât și pentru cea rurală, fiind în scădere cu 1,8 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020.