[ X ]
[ X ]
[ X ]
Vasile Bolea: „Există o decizie de inadmisibilitate a CCM, care a pus punct în întrebarea legată de autodizolvare a Parlamentului”
4 Ianuarie

Deputatul socialist, Vasile Bolea, președintele Comisiei numiri și imunități, menționează că prin depunerea unei sesizări la Curtea Constituțională pentru descrierea procedurii de dizolvare a Parlamentului se încearcă a inventa o normă constituțională neexistentă și explică de ce autodizolvarea Parlamentului nu este posibilă, transmite CURENTUL.

Vasile Bolea scrie, într-o postare pe o rețea de socializare, că se încearcă manipularea opiniei publice, la fel ca pe timpul lui Plahotniuc.

„Aceste zile din noul an politicienii nu-și potolesc fanteziile. De data aceasta, într-o situație ordinară, care s-a mai întâmplat în istoria parlamentarismului moldav, unii deputați au depus o sesizare la Curtea Constituțională, solicitând inventarea unei noi proceduri și descrierea unei noi situații de dizolvare a Parlamentului. De mai multe ori am vorbit despre faptul că pe actuala Președintă, dna Maia Sandu și fostul „coordonator al alianței”, Vladimir Plahotniuc, îi leagă foarte multe lucruri. În primul rând este vorba despre metodele de lucru, manipularea opiniei publice și subordonarea instituțiilor statului în vederea obținerii unei poziții politice avantajoase. Această poziție POLITICĂ avantajoasă, Maia Sandu a încercat să o primească, asumându-și responsabilitatea pentru o lege privind alegerea procurorului general, declarată ulterior neconstituțională. ACUM se încearcă a se inventa o normă constituțională inexistentă de AUTODIZOLVARE A PARLAMENTULUI prin adoptarea unei hotărâri a Curții Constituționale. Așa făcea doar Vladimir Plahotniuc. Așa încearcă să facă Maia Sandu”, punctează Vasile Bolea.

Deputatul mai scrie că dreptul de a sesiza Curtea Constituțională și de adizolva legislativul îl are doar Președintele țării.

„În scopul realizării colaborării și controlului reciproc în procesul exercitării suveranității naționale, Constituția stabilește anumite raporturi între Parlament, Șeful statului și Guvern, raporturi ce se manifestă prin interacțiune reciprocă, competențe strict stabilite și limitate de reglementări constituționale. Una din prerogativele Șefului statului este de a dizolva Parlamentul, ceea ce constituie o garanție constituțională care permite soluționarea și deblocarea unei crize instituționale. Înainte de a dizolva Parlamentul, Președintele urmează să se adreseze Curții Constituționale pentru a stabili circumstanțele de dizolvare. Deoarece conform prevederilor constituționale Președintele RM este unicul subiect investit de către legiuitorul constituant cu drept de a dizolva Parlamentul, sesizarea Curții Constituționale privind aprecierea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului este un drept exclusiv al acestuia. Și sesizarea Curții se va face doar după consultarea fracțiunilor parlamentare.

Deci, pentru a concluziona, referitor la autodizolvare, trebuie stabilite circumstanțele de dizolvare și doar după această să se dizolve Parlamentul. Dreptul de a sesiza Curtea și de a dizolva legislativul îl are doar Președintele statului. Unii spun că procedura autodizolvării nu este interzisă de constituție, această idee de manipulare a maselor fiind una de bază vociferată chiar de fostul Președinte al Curții Constituționale”, scrie Vasile Bolea.

Totodată, socialistul mai scrie că procedua de autodizolvare a Parlamentului nu este prevăzută de Constituție, iar ideea este una manipulatoare.

„Aici, în asemenea condiții cineva trebuie să inventeze și să descrie procedura de autodizolvare.

Vreau să dau unele întrebări pentru cititori:

1. Dar de câți deputați trebuie să fie înregistrat PROIECTUL de hotărâre privind autodizolvarea? Inițiativa de modificare a Constituției se face de 1/3 De deputați. Dacă se vrea că decizia de autodizolvare să se voteze cu 67 de deputați, atunci inițiativa de la câți deputați trebuie să vină?

2. În cazul autodizolvării, trebuie sau nu să fie stabilite circumstanțele dizolvării parlamentului? Cine vă sesiza în acest caz Curtea Constituțională? Care sunt aceste circumstanțe care justifică dizolvarea Parlamentului?

3. Dacă procedura de autodizolvare a Parlamentului vă eșua, va putea sau nu Președintele RM să dizolve Parlamentul în conformitate cu prevederile art.85 din Constituție?

Sunt foarte multe întrebări. Și la final. Amintesc cititorilor și Președintelui RM doamnei Maia Sandu că există o decizie de inadmisibilitate a Curții Constituționale încă din decembrie 2015 care a pus punct în întrebarea legată de autodizolvare a Parlamentului. Sper că nu vom asista la o nouă serie a fanteziilor sau încercării de a face inginerie juridică”, mai scrie deputatul Vasile Bolea.

Cristina Parfeni

Inapoi la arhiva noutaților