UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) va examina în 2017 dosarul Mărțișorului, care urmează a fi inclus în Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității.

Mărțișorul urmează să devină al treilea element pe care Republica Moldova împreună cu România le-au promovat în Patrimoniu, alături de colindatul în ceată bărbătească și tehnicile de realizare a scoarței, spune secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Varvara Buzilă, într-un interviu pentru revista Altitude Inflight Magazine.

În dosarul Mărțișor sunt patru țări partenere – România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia, principalele state care moștenesc această tradiție, povestește Varvara Buzilă.

„Mărțișorul va fi al treilea element la UNESCO, dar ne gândim să înscriem și la alte elemente: oina – joc național, tehnici de realizare a cămeșii cu altiță – ie, cum îi mai spun oamenii. Și hora de la sud am vrea să o facem un element internațional împreună cu bulgarii și grecii, fiindcă hora este unul dintre vechile dansuri dedicate soarelui”, spune savanta.

Varvara Buzilă amintește că numai după al Doilea Război Mondial foarte multă lume a pus mărțișorul în stânga pieptului.

„Dacă discuți cu oamenii de peste 65-70 de ani, ei îți vor spune că purtau mărțișorul la gât. Iar cei și mai bătrâni purtau mărțișorul la mâini. Conform tradiției, mărțișorul începe să fie purtat la 1 martie și este cos atunci când vezi prima oară un pom înflorit. Sau, conform tradiției de la Sud, când vezi o tufă de trandafir ori când vin păsările călătoare, în special cocostârcii. Înainte exista o relație, nu lăsai mărțișorul în vreun sertar din birou, cum facem acum”, subliniază ea.

Sursa: radiochisinau.md