Partidul Unității Naționale a urmărit cu interes și în diferite circumstanțe, prin liderii săi, s-a expus asupra procesului de negocieri dintre guvernul R. Moldova și compania rusă Gazprom privind asigurarea republicii cu gaze naturale.

Președinta R. Moldova, dna Maia Sandu, a declarat că criza gazelor a luat sfârșit, iar PUN declară că, crede că această criză abia a început, pentru că în spatele acestor negocieri s-a compromis de fapt viitorul european al R. Moldova și securitatea energetică a republicii pentru următorii 5 ani.

„Guvernarea PAS a căzut în capcana energetică a Kremlinului, aşa cum se întâmplă de 30 de ani cu toate guvernările din R. Moldova. Această cădere, cât și apariția crizei energetice, urmează a fi explicate de actuala sau de guvernările precedente, pentru că era clar faptul că în septembrie 2021 expira contractul de trei ani între Gazprom și R. Moldova, iar între timp s-au acumulat datorii. PUN cere explicații cu privire la ambele întrebări: cine se face responsabil de declanșarea crizei energetice și cine a admis acumularea datoriilor, iar cei vinovați urmează a fi pedepsiți conform legii.

Cu toate încercările guvernării și a președintei de a nega legătura dintre negocierile cu Gazprom și problema transnistreană este evident că implicarea viceprim-ministrului pentru Reintegrare V. Kulminski în procesul de negocieri și cele două vizite la Moscova, unde s-a întâlnit cu D. Kozak, ne arată că dosarul transnistrean și soluționarea crizei energetice au fost într-o legătură directă, ascunsă de cetățenii R. Moldova. PUN cere claritate și transparență asupra agendei și conținutului înțelegerilor dintre Kulminski și Kozak, în ce măsură aceste înțelegeri au intrat în pachetul de negocieri privind contractul cu Gazprom”, spune PUN.

PUN atestă o discrepanță între prețul negociat pentru livrarea gazelor rusești, ministrul A. Spînu enunțând circa 450 $ mc, iar partea rusă declarând 500-600 $.

„În condițiile în care experții estimează că prețurile la gaz vor scădea foarte curând, iar R. Moldova va plăti un preț mai mare decât cel de piață, pentru o perioadă de 5 ani. Prin urmare, încheierea unui nou contract de livrare a gazelor naturale cu Gazpromul rusesc nu este altceva decât o perpetuare a dependenței energetice, și nu numai, a Republicii Moldova de Federația Rusă. Calculele partidului prezidențial au fost foarte simple : peste cinci ani (durata contractului R. Moldova cu Gazprom) PAS nu va mai fi la guvernare, iar între timp banii noștri și ai contribuabililor europeni vor merge către gigantul rusesc Gazprom. Inclusiv cele 60 de milioane de euro grant oferiți de Uniunea Europeană pentru depășirea crizei energetice”.

În același timp mai rămân două mari întrebări – ce se va întâmpla cu datoria la gaz a Transnistriei și care-i soarta Pachetului Energetic III.

„Dacă semnarea acordului pe 5 ani cu Gazprom va permite R. Moldova să liberalizeze piața gazelor și să importe din surse alternative. Se știe că la 7 august 2020 Consiliul de Administrație al ANRE a aprobat proiectul Regulilor pieței energiei electrice. Prin aprobarea acestui set de norme, ANRE a îndeplinit prevederile esențiale ale Pachetului Energetic III aferent pieței energiei electrice și a realizat angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE și a Planului de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2020. Acest fapt urmează să asigure dezvoltarea rețelelor electrice pentru schimburile transfrontaliere de energie și integrarea R. Moldova în piața de energie electrică regională și, ulterior, în cea europeană. PUN cere clarificarea situației cu privire la acest angajament și dacă prevederile sale vor fi afectate de noul contract semnat cu Gazprom. Un semn aparte de întrebare este soarta gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, care va fi menirea în noile realități create de semnarea contractului și dacă mai constituie o sursă de energie alternativă, menită să asigure independență energetică a R. Moldova”, se msi spune în Declarația PUN.

PUN crede că lipsa totală a transparenței referitoare la contractul încheiat cu Gazprom „înseamnă de fapt o aprofundare a procesului de transnistrizare a R. Moldova, care va continua în ritm accelerat, iar Federația Rusă își va păstra influența solidă și nefastă în acest spațiu, întârziind cu cel puţin 5 ani procesul de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană”.