Încerc să mă dumiresc ce e cu anunţul făcut de Partidul Acţiune şi Solidaritate în această săptămână, din care a reieşit că, încă „la ședința din 7 octombrie 2017, Consiliul Politic Național al PAS a reconfirmat disponibilitatea formațiunii noastre de a participa la următoarele alegeri parlamentare împreună cu PPDA”. Toată presa a înţeles că PAS a spus DA Platformei DA ca răspuns la invitaţia făcută de acest partid în mod repetat de a avea o strategie şi o echipă comună, inclusiv pentru următorul scrutin parlamentar. Dar, impresia mea este că acest DA al PAS a fost spus cu jumătate de gură, oarecum forţat şi nici pe departe nu poate fi considerat un DA în adevăratul sens al cuvântului.

În primul rând, m-a mirat că despre o decizie atât de importantă PAS a anunţat abia peste nouă zile după ce ea a fost adoptată. În al doilea rând, m-a mirat faptul că, deşi PAS spune că „am informat partenerii noștri despre faptul că suntem gata să participăm pe o listă comună”, după acea şedinţă a CPN al PAS, unii reprezentanţi ai Platformei DA vorbeau despre posibila participare în comun a celor două partide la următoarele alegeri parlamentare ca despre o iniţiativă a lor, spunând că PAS ar trebui să se clarifice şi să dea un răspuns cât mai repede. Deci, „informarea partenerilor” nu a fost făcută aşa cum trebuie sau poate în genere nu a fost făcută. În al treilea rând, nu poate fi trecută cu vederea nici reacţia lui Andrei Năstase, liderul PDA, după ce a fost făcut public anunţul PAS. Printre altele, acesta menţiona: „Îndemnul nostru la unitate adresat tuturor forțelor politice emergente necesită o abordare responsabilă, reciproc respectuoasă din partea potențialilor parteneri, dar cel mai important, necesită o atitudine de respect aparte față de cetățenii noștri, sătuli de declarații și comunicate politice despre sondaje, despre mecanisme și algoritme de partajare, neurmate de fapte concrete, palpabile”. Citită printre rânduri, această declaraţie ar trebui înţeleasă ca o dovadă că nici pe departe lucrurile între PAS şi PDA nu au fost clarificate, indiferent de decizia anunţată de PAS.

În această situaţie, putem face unele concluzii. Prima – PAS a fost nevoit să vină cu acest comunicat, dat fiind faptul că creştea presiunea pe partid. Pe de o parte, reprezentanţii PDA tot mai des aminteau de faptul că încă nu au un răspuns de la PAS la invitaţia lor. Pe de altă parte, presa şi anumiţi formatori de opinie afiliaţi guvernării speculau la greu pe faptul că PAS şi PDA nu se pot înţelege şi că ar exista anumite disensiuni între ele. Totodată, şi unii analişti politici menţionau tot mai des în luările lor de atitudine că ezitarea în luarea unei decizii pe marginea acestei probleme dăunează cauzei europene. Astfel, se poate de presupus că PAS pur şi simplu a dorit să mai scape puţin de această presiune publică şi a făcut anunţul respectiv.

A doua – PAS de pe acum încearcă să stabilească reguli de joc, care se pare nu sunt agreate de PDA, iar aceasta înseamnă că decizia PAS nu a urnit deloc carul din loc. Astfel, PAS vorbeşte despre faptul că „mecanismul concret de formare a listei urmează a fi stabilit mai aproape de scrutin”, iar noi ştim că, de obicei, majoritatea discuţiilor de unificare a forţelor politice din Moldova se blochează atunci când este vorba de listă (deci, dacă se dorea ca PAS şi PDA să meargă în comun, cele două partide trebuiau să pună la punct de pe acum principiul de formare a listei). De asemenea, PAS vorbeşte despre „formarea unei comisii comune de selectare a candidaţilor, cu participarea reprezentanţilor din societatea civilă, pentru a ne asigura că în listă vor fi incluşi cei mai potriviţi și integri candidaţi”. E bine că PAS pune problema integrităţii candidaţilor, dar e rău că implică societatea civilă. O bună parte din societatea civilă a fost deja compromisă prin faptul că PAS, PDA, PLDM au atras-o în organizarea de proteste împotriva guvernării. Nu ştiu la ce le-ar trebui celor de la PAS să distrugă şi puţina credibilitate pe care o mai au cei din societatea civilă, asociindu-i politic. Aceste chestiuni nu au decât să le discute PAS şi PDA, iar societatea civilă să o lase în pace. Nu mai puţine semne de întrebare provoacă şi aluzia lui Andrei Năstase la sondaje. Probabil, Maia Sandu şi colegii săi încearcă să le impună celor de la PDA modalitatea de formare a listei de candidaţi în baza sondajelor. Nu ştiu dacă această abordare e corectă. În primul rând, pentru că credibilitatea majorităţii sondajelor ce se fac în Moldova este extrem de scăzută. În al doilea rând, pentru că o parte din rating-ul actual al Maiei Sandu şi al PAS se datorează anume faptului că Andrei Năstase şi PDA au făcut un pas înapoi în alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar ulterior au acceptat „să-i ducă trena” liderei PAS.

Toate acestea ne duc la gândul că acel DA spus de PAS pentru PDA nu e chiar DA. Mai degrabă e un NU, dar un NU „cu efect întârziat”. Ceva de genul: „Mergeţi şi în continuare în spatele nostru, nu ne împiedicaţi, ci, din contra, ajutaţi unde puteţi, iar în momentul potrivit vă vom anunţa în ce condiţii putem accepta să facem cu voi o echipă comună. Dacă veţi fi de acord – bine, dacă nu – la revedere”.

O asemenea abordare e total dezavantajoasă nu doar pentru PDA, ci şi pentru partida pro-europeană din Moldova. Pentru că PAS nu va avea capacitatea de a prelua puterea de unul singur. De aceea, trebuie sau să bată palma de pe acum cu PDA, punând la punct toate momentele sensibile, sau să-i permită PDA să-şi urmeze propria cale. Acţionând pe cont propriu şi crescând, PDA va spori şansele ca Moldova după alegeri să aibă la putere o guvernare pro-europeană. Iar mergând în umbra PAS şi fiind abandonat sau impus să se distanţeze în ultimul moment, PDA doar va ajuta PAS să ia cu câteva mandate în plus. Ceea ce pentru electoratul pro-european din Moldova nu va însemna mai nimic.

Dumitru Spătaru