După o serie de scandaluri, dar şi după ample analize pe multiple planuri, Uniunea Europeană a decis să vină cu o serie de reglementări destul de stricte în raport cu mărfurile livrate de către platformele de comerţ internaţional. Astfel, se intenţionează ca deja de la 1 ianuarie 2026 să fie anulată scutirea de taxe pentru coletele cu o valoarea mai mică de 150 euro. Mai mult ca atât, urmează să fie stabilit un tarif unic pentru fiecare colet. Taxele vamale se vor aplica de la primul euro, la fel ca şi TVA. Iar cireaşa de pe tort va fi intensificarea anchetelor privind produsele chinezeşti, vândute pe piaţa comunitară cu mult sub preţul pieţei.

Este important să înţelegem ce stă la baza acestor intenţii, care, trebuie să recunoaştem, odată realizate, nu vor fi pe placul consumatorilor. Pentru că, indiferent de ţară sau de piaţă, consumatorilor nu le place atunci când trebuie să plătească mai mult. Iar, odată implementate aceste noi prevederi, consumatorii vor avea de achitat mai mult. UE a ales însă să asigure concurenţa corectă. Da, anume acesta e obiectivul urmărit de factorii decizionali ai UE, care menţionează că e vorba nu de protecţionism, ci anume de asigurarea concurenţei corecte. Astfel, UE ia în calcul că mărfurile livrate pe piaţa comunitară prin intermediul platformelor de comerţ online (iar uneori şi pe alte căi) beneficiază de subvenţii în ţările în care sunt produse (în special, în China). De asemenea, ele sunt supuse unor reguli de impozitare mai lejere decât cele produse în interiorul UE. Iar dacă mai adăugăm şi unele facilităţi existente la transportarea acestora, devine clar că producătorii din UE sunt dezavantajaţi şi nu beneficiază de o protecţie pe măsură. Ca să nu mai vorbim de investiţiile pe care producătorii din UE le fac în calitate (inclusiv fiind obligaţi de standardele comunitare existente în acest sens), pe când calitatea mărfurilor livrate (e vorba în special de mărfurile din China) lasă de dorit şi deseori din această cauză s-au înregistrat incidente. 

Deci, e clar ce stă la baza intenţiei Uniunii Europene de a introduce noi reglementări în raport cu mărfurile livrate prin intermediul platformelor internaţionale de comerţ online. Dar care e situaţia în Republica Moldova? Eu nu o dată am menţionat că şi la noi e necesar de asigurat o concurenţă corectă, căci agenţii economici autohtoni sunt evident defavorizaţi. Mărfurile comercializate de către aceştia sunt cu 30-35% mai scumpe, dat fiind impozitele şi taxele pe care le achită şi pe care nu le achită cei ce livrează produse pe piaţa locală prin intermediul platformelor internaţionale de comerţ online. Dacă situaţia rămâne neschimbată, mulţi agenţi economici locali pur şi simplu vor falimenta. De aceea este foarte important să vedem cum va arăta politica bugetar-fiscală pentru anul 2026, care urmează să fie făcută publică în perioada imediat următoare. Cu ceva timp mai devreme se vorbea că în acest document de maximă importanţă vor fi incluse prevederi concrete privind impozitarea coletelor livrate în Republica Moldova prin intermediul platformelor internaţionale de comerţ online. Iar cineva chiar calculase că statul ar putea câştiga suplimentar în fiecare an circa 2 miliarde de lei. Lăsăm astfel de calcule pe seama specialiştilor de la Ministerul Finanţelor, căci pe noi ar trebui să ne intereseze mai mult asigurarea concurenţei corecte, aşa cum e firesc să fie într-o economie de piaţă. 

Propunerile business-ului în acest sens sunt cunoscute, deoarece au fost făcute publice şi anterior. Totuşi, cred că se impune o scurtă trecere în revistă a acestora: Introducerea TVA la toate bunurile din țări terțe (non-UE), indiferent de sumă; Introducerea taxelor vamale la toate mărfurile din țări terțe cu valoarea de peste 150 de euro (la etapa inițială, se impune eliminarea pragului de preț sau unificarea standardelor cu UE); Introducerea înregistrării obligatorii a marilor platforme de tranzacționare pentru plata TVA pentru toate bunurile online; Unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și persoane fizice; Asigurarea traducerii instrucţiunilor în limba de stat, aşa cum fac importatorii moldoveni; Echivalarea cerinţelor de import pentru medicamente şi suplimente alimentare. Să vedem care dintre ele se vor regăsi în politica bugetar-fiscală pentru anul viitor….

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova