Cele 5 evenimente politice de top sunt, în ordine cronologică, după cum urmează:

1. Introducerea stării de urgență la 17 martie

La 17 martie 2020, la propunerea Guvernului și luând act de Raportul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), Parlamentul a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Eficiența administrării crizei a avut de suferit din cauza implicării factorului politic în detrimentul celui profesionist în procesul adoptării și aplicării măsurilor de prevenire și combatere a răspândirii infecției COVID-19. Efortul administrativ în vederea combaterii COVID-19 a fost unul consistent, totuși, prin comparație cu alte state, cu un potențial economic și administrativ similar, cum este Georgia, Moldova a demonstrat o eficiență minimă. Potrivit unui clasament regional realizat de ADEPT în septembrie 2020 printre 25 de state ale Europei Centrale, de Est și de Sud-Est privind gradul de eficiență în combaterea crizei COVID-19, Moldova s-a plasat pe penultima poziție, o situație mai proastă fiind înregistrată doar în Armenia. Modalitatea de gestionare a crizei pandemice a avut un impact negativ major asupra economiei țării, businessului privat și situației financiare a cetățenilor.

2. Alegerile prezidențiale din 1-15 noiembrie

Alegerile prezidențiale din 1-15 noiembrie, desfășurate pe timp de pandemie, au determinat un efort consistent din partea mai multor instituții, în special CEC; MAEIE, BRD etc. să-și unească eforturile pentru a asigura buna desfășurare a votării atât în țară, cât și peste hotare. Scrutinul a scos în evidență un șir de carențe majore în funcționarea unor instituții publice și private din țară, care urmează a fi remediate pentru următoarele scrutine. Totodată, rezultatele alegerilor au scos la iveală dorința majorității absolute a cetățenilor țării de schimba dezvoltarea țării pe nou făgaș, trasat de Maia Sandu, care și-a etalat ambiția de a deveni lider național. Senzația absolută a anului politic 2020 a fost votul masiv al Diasporei moldovenești la alegerilor prezidențiale, de circa 16% din toate voturile exprimate, care a depășit toate prognozele și așteptările cele mai optimiste.

3. Protestul fermierilor

Afectați de criza pandemică și de o secetă severă, lăsați fără suportul Guvernului, agricultorii din Republica Moldova, uniți sub egida Asociației Naționale a Fermierilor, au organizat o serie de proteste în lunile august și octombrie, care au culminat cu un protest de amploare în decembrie. Pretext pentru declanșarea ultimei faze a protestului agricultorilor a servit proiectul bugetului de stat pentru anul 2021, care prevedea majorarea TVA de la 8 la 12%, ceea ce submina și mai mult competitivitatea agricultorilor moldoveni în raport cu cei din țările vecine. Cerințele fermierilor s-au rezumat la recompensarea adecvată de către stat a pierderilor și renunțarea autorităților la idea majorării TVA. În caz contrar, agricultorii au anunțat că este probabilă falimentarea a 80% din producătorii agricoli. Finalmente, pornind de la atitudinea manifestată de autorități față de producătorii agricoli aceștia din urmă au înaintat și revendicări politice, care s-au rezumat la cererea demisiei Guvernului.

4. Blitzkrieg-ul legislativ al PSRM din luna decembrie

În prima decadă a lunii decembrie, după o pauză de câteva luni, fracțiunea PSRM de comun acord cu Partidul Șor, au declanșat a adevărată ofensivă legislativă, propunând un șir de proiecte de legi controversate și extrem de sensibile pentru stabilitatea politică și financiară a țării, fără a respecta procedurile legale. Cauza ofensivei legislative a PSRM, care generic poate fi numită Blitzkrieg, a fost dictată de dorința liderului informal al PSRM – Igor Dodon, de a le promulga până la expirarea mandatului său prezidențial la 23 decembrie. Scopul acestui demers periculos a fost prefigurarea programului electoral al PSRM pentru eventualele alegeri parlamentare anticipate, care l-ar readuce și menține pe Igor Dodon în centrul vieții politice după pierderea alegerilor prezidențiale din 1-15 noiembrie. Blitzkrieg PSRM a întâmpinat contraofensiva fracțiunilor parlamentare pro-europene, care au asaltat Curtea Constituțională cu sesizări menite să dezamorseze elementele periculoase din legile adoptate în regim galopant.

5. Demisia Guvernului Chicu din 23 decembrie

Către sfârșitul anului, multiplele crize pe care le-a traversat Republica Moldova de-a lungul anului 2020 – pandemică, economică, politică, s-au transformat în criză guvernamentală. La 23 decembrie premierul Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului pentru a asigura condițiile necesare în vederea declanșării dizolvării Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate. Cele mai important fracțiuni parlamentare – PSRM, PAS, PPDA și PDM au anunțat că susțin ideea declanțării alegerilor parlamentare anticipatea, care ar urma să se desfășoare în prima jumătate a anului 2021.

Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”