Ex-deputatul Iurie Țap afirmă că „Viața după Parlament” este una liniștită, or perioada 2014-2018 a fost una deosebit de complicată, informează CURENTUL.

„Acea perioadă a fost una a dezmățului în care trebuia să rezistăm/să ne opunem unui regim odios, întru apărarea democrației, statului de drept, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, a spus fostul deputat.

Iurie Țap a numit și cele 3 realizări cu care se mândrește:

„Este vorba, în primul rând, despre atitudinea manifestată în perioada dezmățului: am rezistat/luptat împotriva acestuia, pentru apărarea valorilor democratice. În acest sens, am criticat dur derapajele/abuzurile Partidului Democrat, mimarea reformelor, coruperea masivă a deputaților/aleșilor locali/populației.

În al doilea rând, am influențat activitatea Parlamentului prin inițiativele promovate. În mare parte, este vorba despre controlul parlamentar, care este una dintre funcțiile de bază ale acestuia și care, practic, era neglijată. Astfel, controlul executării legilor, audierea rapoartelor autorităților autonome și independente ale statului ( PG, CNA, CSM, CC, altele) se făcea formal: în unele cazuri rapoartele erau audiate doar în comisiile de specialitate, iar altele erau adresate acestora/președinților, fără o finalitate. Urmare insistenței, Biroul Permanent al Parlamentului a acceptat modificarea legislației relevante, recunoscând, astfel, existența problemei. Proiectul de lege a fost elaborat, trecut în prima lectură, fără, însă, să fie votat și în lectura a doua, de facto, a fost blocat… În același context, am participat activ la procesul de legiferare, propunând sute de amendamente la proiectele de lege, majoritatea fiind acceptate și îmbunătățind considerabil calitatea acestora.

În al treilea rând. În pofida opunerii tacite chiar în cadrul alianței de guvernare, în cooperare cu părțile cointeresate (partenerii de dezvoltare, CALM), am reușit să avansăm privind descentralizarea puterii. Voi menționa elaborarea Strategiei Naționale de Descentralizare și modificarea sistemului finanțelor publice locale, un prim produs al reformei de descentralizare. Alt argument ar fi crearea Comisiei parlamentare pentru descentralizare (2010-2014), pe care am avut onoarea s-o conduc și care a ghidat/promovat/controlat acest proces. O reușită a activității Comisiei ține de instituirea garanției juridice a autonomiei și democrației locale (dreptul APL de a sesiza Curtea Constituțională în cazul încălcării principiilor de bază ale acestora). Au fost analizate 36 de acte legislative, dar și promovat primul pachet în anul 2016 (elaborat și înaintat în septembrie 2010!?).

Fostul deputat a spus că, după activitatea în Parlament, „a fost, întâi de toate, un respiro”. „Principalul obiectiv pe care-l am în prezent ține de finalizarea tezei, urmare a realizării studiilor doctorale (2012-2016) și care vizează problema sistemului administrației publice din Republica Moldova în contextul descentralizării. Este subiectul activității în funcțiile de primar/deputat, sper să fie și o contribuție teoretică/de expertiză întru crearea unui sistem funcțional al administrației publice locale/centrale”, a declarat politicianul.

Întrebat despre cum vede activitatea guvernării actuale, Țap a spus că „este o reacție/replică la starea de lucruri atestată la noi”. „Or, în linii mari, Parlamentul actual are drept obiectiv principal depășirea consecințelor uzurpării puterii de stat. Sunt și anumite rezerve, de altfel explicabile (conjunctura/experiența necesară)… În același timp, trebuie sa fie utilizate cele mai eficiente/adecvate instrumente. Astfel, problema furtului din sectorul bancar cerea, mai degrabă, audierea autorităților competente/responsabile ale statului (PG, PA, CNA, ARBI, BNM, CSM, altele), decât crearea comisiei respective. Apropo,  Memorandumul de Înțelegere RM-UE din 23 noiembrie 2017 (cele 28 de condiții pentru deblocarea asistenței macro-financiare), prevede expres prezentarea raportului respectiv de către autoritățile competente/responsabile ale statului. De aici, ar fi fost posibilă aprecierea activității/inactivității acestora, dar și demersurile de rigoare… Apropo, mai bine de o lună de zile s-a vorbit despre publicarea raportului Kroll 2, iar Guvernatorul BNM, care a semnat Memorandumul din partea Guvernului/Ministerul Finanțelor, astăzi deținând și funcția de Guvernator, respectiv având dubla responsabilitate privind returnarea mijloacelor fraudate o face pe „niznaiu”, dar și rămâne bine-merci în funcție?! Timpul curge împotriva guvernării…”, a spus liberal-democratul.

Cât despre revenirea într-o funcție publică, Iurie Țap a precizat: „Timpul va arăta… Oricum, voi fi cu ochii pe guvernare privind implementarea adecvată a reformelor. Sper să fiu de folos, dar și să reușim!”.

Cristina Parfeni