În primăvară, odată cu reluarea vegetaţiei culturilor agricole, îşi vor relua actzivitatea şi majoritatea speciilor de dăunători şi boli a plantelor, transmite CURENTUL.

ANSA menționează că pentru a face o analiză riguroasă a stării generale fitosanitare în care se află culturile agricole, trebuie, în primul rând, să se efectueze cercetări de traseu, pentru a depista speciile nocive şi evidenţa lor, a gradului de dezvoltare şi răspândire. Ulterior, pe baza datelor colectate, se vor efectua măsurile de combatere a acestora.

În primăvară, în toate staţiile de vieţuire, inclusiv pe cămpurile de păioase, rapiţă de toamnă, lucernă, livezi se va menţine sporită populaţia murinelor. Prin urmare, efectuarea oportună a măsurilor de combatere va diminua considerabil nocivitatea acestora.

Din a doua jumătate a lunii martie va începe ieşirea din sol a gândacilor polifagi şi popularea culturilor prăşitoare de aceştea, nocivitatea cărora în unele focare se prognozează sporită, în special pe vreme uscată şi caldă.

Odată cu încălzirea solului (7-8ºC la adâncimea 0-20 cm), va începe ridicarea sârmarilor în stratul superficial al solului, care vor ataca seminţele în germinare, plantulele răsărite la culturile prăşitoare, legumicole, cucurbitacee şi cartofi. În componenţa vârstelor vor fi larve de I-II ani în dezvoltare, cu numărul deosebit de sporit pe câmpurile de sub păioase. În scopul protecţiei culturilor de sârmari, se recomandă de semănat cu seminţe tratate, iar concomitent cu semănatul culturii respective, prin încorporare în sol se vor utiliza insecticide granulate.

Tot în această perioadă culturilor prăşitoare, precum şi legumicole (din răsad şi sămănate) pericol vor prezenta larvele buhelor de sol (a grâului, a semănăturilor, C-neagră ş.a specii). Acestea rod frunzele inferioare sau rătează plantele de la colet, lăsând „cioturi”.

La păioasele de toamnă va continua nutriţia larvelor gândacului ghebos, în special pе semănăturile slab înfrăţite, unde o parte din larve sunt de vârstă inferioară. De aceea, după ce se vor efectua controale fitosanitare, ce va permite stabilirea numărului de larve existent în sol, la depistarea dăunărilor proaspete şi peste 2 larve /m² activ hrănindu-se, se va efectua tratament cu un insecticid, omologat la cultură.

Luând în calcul, că păioasele după iernat sunt slăbite, acestea în primul rând trebuie asigurate cu hrană, iar odată cu fertilizarea se aplică şi erbicide împotriva buruienilor. Plantele prin aceasta se stresează şi mai mult, şi ca rezultat, adeseori sunt atacate de patogenii din sol şi agenţii patogeni ce atacă frunzele, care se activează de obicei la temperatura aerului peste 5ºC. Dintre cele mai frecvente boli în condiţii cu oscilaţii bruşte de temperatură, după topirea zăpezii, se pot menţiona mucegaiul de zăpadă (Fusarium nivale), putregaiul rădăcinii şi tulpinii (spp.Helminthosporium, Rhizoctonia), în special pe terenurile joase şi umede, făinarea (Eryziphe graminis). În scopul diminuării nocivităţii bolilor, se va efectua fertilizarea completă echilibrată a semănăturilor, prin care crește rezistența plantelor la boli, şi boronitul de primăvară. Totodată, la depistarea a peste 10% plante afectate, la începutul împăierii de efectuat tratament de corecţie cu produse sistemice în complex cu cele de contact, omologate la cultură.

În livezi, în scopul diminuării sursei de infecţie, trebuie continuat tăiatul pomilor şi eliminarea ramurilor afectate, defrişarea pomilor pieriţi, precum şi curăţarea, tratarea rănilor, ulceraţiilor a altor leziuni a tulpinilor şi ramurilor de schelet. Rănile şi tăierile de dezinfectat cu soluţie de 3-4% sulfat de cupru, apoi de acoperit cu vopsea pe bază de ulei sau mastic de livadă (1 p de nisip, 16 p de băligar, 8 p de cretă, 8 p de cenuşă).

În livezile tinere de toate speciile, în primul rind amplasate pe pantă de sud şi sud-est, trebuie finisat văruitul tulpinelor şi ramurilor principale cu lapte de var de 20%, cu adăugarea a 3-4% sulfat de cupru, fapt care va diminua acţiunea negativă a oscilărilor bruşte de temperatură ale aerului pe coajă şi lemn.

În scopul evitării infectării timpurii a livezilor sămânţoase de rapăn (Venturia inaequalis, V.pirina) şi făinare (Podosphaera leucotricha), precum şi în scop profilactic, impotriva bolilor bacteriene (Pseudomonas syringae, Erwinia amylovora), primul tratament aici se va efectua la faza “ urechiuşi”, cu utilizarea unui fungicid pe bază de cupru.

Livezile de specii sâmburoase în această perioadă trebuie protejate de boli, cum ar fi: băşicărea frunzelor de piersic (Tafrina deformans), care va primi dezvoltare însemnată pe vreme răcoroasă şi umedă, bacterioze (Pseudomonas syringae) şi clasterosporioză (Clasterosporium carpophilum), iar în perioada înfloririi – arsura moniliană (Monilia laxa), putregaiul cenuşiu (Monilia fructigena) şi altele. Va stopa dezvoltarea complexului de boli efectuarea tratamentelor înainte şi după înflorire, cu fungicide omologate la cultură.

Direcţia protecţia şi sănătatea plantelor din cadrul ANSA informează, că a fost editată broşura „Pronosticul răspândirii dăunătorilor şi bolilor principale a culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”, pentru lunile martie, aprilie şi mai. În această broşură sunt indicate termenele prognozate de apariţie a dăunătorilor principali şi a bolilor, termenele de efectuare a măsurilor de combatere, produsele de uz fitosanitar omologate la culturile agricole, conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova .

În broşură sunt amplasate tabelele „Erbicidele contra buruienilor culturilor agricole”, „Lista produselor radiate din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor”.

În rubrica „Atenţie!” se face cunoştinţă cu gărgăriţa florilor de măr (Anthonomus pomorum) – dăunător periculos pentru culturile pomicole.

Agenţii economici, persoanele fizice şi juridice, doritoare de a beneficia de publicaţie, se pot adresa la inspectorii subdiviziunilor teritoriale pentru Siguranţa Alimentelor.

Cristina Parfeni