Irina Selevestru, administrator autorizat, avocat, expert in insolvabilitate CNI Moldinsolv, a examinat exemplul Japoniei în domeniul insolvabilității prin prisma adoptării  de către parlamentul Japoniei în luna iunie 2025,  a unei  reforme esențiale pentru mediul de afaceri: un nou cadru de restructurare preventivă înainte de insolvabilitate, cunoscut informal drept Legea privind redresarea timpurie a întreprinderilor (Legea nr. 67/2025).  Mai jos urmează analiza și concluziile expertei:

Noua lege, care urmează să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2026, introduce un mecanism modern prin care companiile aflate în dificultate pot interveni înainte de a deveni insolvabile, restructurându-și datoriile într-un mod organizat, echitabil și controlat. Această inițiativă nu este doar o ajustare tehnică a legislației, ci reflectă o filosofie economică profundă: prevenția este mai valoroasă decât falimentul, iar restructurarea este un instrument de continuitate, nu un stigmat.

Modelul japonez este unul hibrid și sofisticat. Acesta combină:

• evaluarea unei organizații neutre (expertiză tehnică și obiectivitate),
• cu validarea instanței (legitimitate juridică și protecție procedurală).

Un element central este introducerea votului prin supermajoritate (75%), care permite restructurarea datoriilor fără a fi blocată de opoziții izolate. Aceasta rezolvă una dintre cele mai mari probleme ale mecanismelor extrajudiciare: necesitatea unanimității.În același timp, procedura este, în principiu, confidențială, ceea ce reduce impactul reputațional și permite companiilor să se redreseze fără panică în piață.Planul de restructurare este riguros analizat: trebuie să fie fezabil, echitabil și mai avantajos decât lichidarea. Instanța intervine doar la final, confirmând legalitatea și sustenabilitatea soluției.

De ce a fost necesară această reformă. Contextul economic a impus schimbarea:

• creșterea datoriei corporative cu aproximativ 120 trilioane yeni după pandemie,
• depășirea pragului de 10 000 falimente în 2024,
• presiuni sistemice: inflație, costuri ridicate, deficit de forță de muncă.

Japonia a înțeles că insolvabilitatea nu mai poate fi tratată doar reactiv, ci trebuie gestionată anticipativ.

Dincolo de lege: cultura economică face diferența

Ceea ce distinge cu adevărat modelul japonez nu este doar arhitectura juridică, ci fundamentul cultural și educațional pe care este construit:

• încredere în mecanismele legale,
• acceptarea restructurării ca instrument legitim,
• înțelegerea faptului că eșecul în afaceri este parte a ciclului economic, nu o vină.

Această cultură permite funcționarea eficientă a unor instrumente sofisticate. Legea nu este percepută ca un adversar, ci ca un instrument de stabilitate.

Situația în R. Moldova

Moldova: lipsa verigii esențiale – educația antreprenorială. Comparativ, problema majoră în Republica Moldova nu este neapărat lipsa normelor juridice, ci absența unei culturi economice și juridice adecvate în domeniul insolvabilității.

Se observă trei deficiențe structurale:

1. Lipsa educației antreprenoriale

Antreprenorii nu sunt formați să înțeleagă:

• mecanismele restructurării,
• diferența dintre insolvabilitate și faliment,
• rolul procedurilor colective.

În lipsa acestei educații, reacția nu este una rațională, ci emoțională.

2. Acceptarea dezinformării

În spațiul public, insolvabilitatea este frecvent:

• prezentată eronat ca un „furt” sau „abuz”,
• confundată cu lichidarea,
• instrumentalizată în scopuri de presiune.

Această dezinformare sistemică creează:

• neîncredere în instituții,
• blocaje procedurale,
• radicalizarea creditorilor și debitorilor.

3. Lipsa instruirii societății privind gestionarea eșecului

În economiile mature, eșecul în afaceri este, analizat,gestionat,reintegrat în circuitul economic. În Moldova, eșecul este stigmatizat,politizat,exploatat prin presiuni și proteste. Or, insolvabilitatea nu se gestionează nici prin dezinformare,nici prin presiuni,nici prin proteste.Se gestionează prin reguli, expertiză și disciplină economică.

Concluzie; Lecția Japoniei

Japonia ne arată că modernizarea cadrului de insolvabilitate nu înseamnă doar adoptarea unor legi noi, ci construirea unui ecosistem bazat pe încredere, competență și responsabilitate.

Ce ne învață acest model? O economie de piață funcțională se bazează pe educație, informare corectă și respect pentru reguli. Dezinformarea conduce inevitabil la lipsa educației antreprenorilor și perturbă unul dintre cele mai sensibile domenii ale economiei – insolvabilitatea.  Gestionarea eșecului în afaceri nu se realizează prin presiuni, conflicte sau reacții emoționale, ci printr-un proces continuu de educație corectă, zi de zi, care formează antreprenori capabili să înțeleagă, să accepte și să utilizeze mecanismele legale în mod responsabil.