Corupția rămâne a fi o problemă gravă, iar agenții publici nu sunt, în general, sancționați pentru lipsa de etică și integritate profesională. De această părere sunt majoritatea participanţilor la un studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 (SNIA), realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing „CBS-Research” la comanda PNUD, informează CURENTUL.

Cercetarea a fost realizată în baza unui sondaj naţional reprezentativ pentru următoarele grupuri-ţintă: populaţia pe un eşantion de 1.120 de persoane; agenți economici, pe un eșantion de 506 întreprinderi; agenţi publici din cadrul administrației publice centrale (ministere, agenții), raionale şi locale pe un eșantion de 606 respondenți. Datele din cercetare au fost colectate în perioada 10 iulie – 13 septembrie 2019 și sunt prezentate în comparaţie cu situaţia din anul 2017, când a fost efectuat primul sondaj de evaluare a impactului SNIA.

Astfel, peste 70% populație și peste 60% respondenți din business (aproximativ 2/3 din ambele categorii în 2017) consideră fenomenul corupției drept o problemă foarte gravă, fără diferențe în funcție de genul respondentului.

Potrivit datelor cercetării, în 2019 volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei (319,4 milioane din partea populaţiei generale şi 197,3 milioane din partea agenţilor economici). În 2017 acest indicator a constituit 405 milioane de lei.

Totodată, incidența generală a plăților neformale este relativ redusă. Conform datelor sondajului, 7% de respondenţii din rândul populaţiei generale şi 4,7% dintre agenţii economici au recunoscut că au recurs la plăți neformale pe parcursul anului trecut. În rândul populaţiei generale o persoană a oferit mită în medie de 5,4 ori pe an (faţă de 3,7 în 2017), iar în cazul unui agent economic – de 3,5 ori (faţă de 6,1 în 2017).

S-a redus și valoarea maximă a mitei oferite. Valorile plăților neformale în formă de bani au variat între 50 lei și 20 000 lei atât în cazul agenților economici, cât și a populației. În 2017 aceste sume au variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul populației generale.

În acelaşi timp a crescut nivelul de intoleranță a populației față de corupție. Astfel, circa 62% din populația generală (faţă de 45% în 2017) și 83% din agenți economici (faţă de 61% în 2017) consideră inacceptabile orice situații de corupție şi declară că nu acceptă să dea mită, indiferent de situaţie şi beneficiul personal. Datele sondajului demonstrează că atât populația generală (73% din respondenţi), cât și agenții economici (80%) sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate. În medie, circa 87% respondenți ai studiului au afirmat că, în caz de confruntare cu atare situații, probabil/sigur vor raporta actele de corupție la agențiile anticorupție prin diferite mijloace.

Corupția în Republica Moldova este considerată a fi o problemă deosebit de gravă și de către agenții publici. Pe de altă parte, serviciul public în general, precum și instituțiile în cadrul cărora activau agenții publici la data realizării sondajului, au fost evaluate pozitiv de către aceștia din punct de vedere al respectării principiilor de etică și integritate.

În opinia agenţilor publici participanţi la sondaj, printre principalele cauze ale corupției se numără salariile mici din sectorul public și mentalitatea de a cere și a da mită în bani și/sau bunuri.

Percepția generală a persoanelor chestionate este că angajaţii instituţiilor de stat nu sunt sancționați de conducătorii lor pentru lipsa de etică și integritate profesională. Peste 70% dintre participanţii la sondaj din rândul populaţiei generale sunt de părere că agenții publici sunt rar, foarte rar sau niciodată pedepsiți pentru corupţie. În cazul agenților economici acest indicator constituie 80%.

Factorii principali care ar putea determina implicarea cetățenilor în activități de diminuare a corupției sunt încrederea că aceștia vor fi protejați în cazul în care denunță un agent public pentru acte de corupție, precum și siguranța privind independența justiției, se mai arată în sondaj.

Cristina Pendea