În Moldova, secetele severe au cauzat pierderi anuale de 19 milioane de dolari în perioada 1996-2004. Costul total actual al inacțiunii privind adaptarea la schimbările climatice în sectoarele silvicultură, agricultură, apă, sănătate, energie, clădiri este estimat la 600 milioane de dolari sau echivalentul a 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Se estimează că această valoare se va dubla în termeni reali până în 2050, ajungând la aproximativ 1,3 miliarde de dolari.

În Contribuția Națională Determinată actualizată (CND), prezentată în contextul Acordului de la Paris, Moldova s-a angajat să reducă necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 70% până în 2030, față de 1990.

Prin urmare, Ministerul Mediului a inițiat elaborarea unei legi-cadru a climei, având ca scop stabilirea unui sistem eficient de planificare, monitorizare, îmbunătățire și raportare a politicilor și măsurilor relevante pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și adaptarea la schimbările climatice. Noua lege este elaborată cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova.

Legea-cadru privind clima va simplifica și eficientiza raportarea Republicii Moldova la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, Acordul de la Paris și Tratatul Comunității Energetice.

Legea va include referințe privind atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 (reducerea pe cât posibil a emisiilor de GES și compensarea celor care se produc) și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de GES pe sectoare până în 2030. Legea ar trebui, de asemenea, să stabilească obiectivul legal pentru captarea de carbon până în 2030, ca o contribuție semnificativă la calea neutralității climatice. În plus, va contribui la cuantificarea impactului climatic și la planificarea adaptării, pentru a spori reziliența comunității și economiei Moldovei.

Astfel, legea ar trebui să asigure baza pentru implementarea și evaluarea politicilor și măsurilor de reducere a emisiilor de GES, la care Republica Moldova s-a angajat în CND și documentele sale de politici. Legea ar urma să instituie un mecanism care să încurajeze procese de producție mai curate, reducând impactul potențial al Mecanismului de ajustare la frontiera UE în funcție de carbon. Mecanismul va fi echivalent cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, dar ajustat la circumstanțele naționale.

Legea va asigura proiectarea unui sistem de monitorizare și raportare robust, eficient și efectiv, care va ajuta, de asemenea, țara în:

1. Pregătirea și implementarea strategiilor cu emisii reduse de carbon și a planurilor de adaptare;
2. Raportarea privind politicile, măsurile, acțiunile, planurile și proiecțiile emisiilor de GES;
3. Raportarea informațiilor privind progresul în implementarea și realizarea CND și a Planului național pentru energie și climă;
4. Stabilirea unui sistem național de inventariere pentru estimarea emisiilor antropice de GES pe surse și a captărilor de carbon care nu intră sub incidența Protocolului de la Montreal, precum și pentru raportarea și arhivarea informațiilor din inventar;
5. Raportarea privind impactul schimbărilor climatice, pierderilor și daunelor asociate, precum și adaptarea și sprijinul financiar, transferul de tehnologie și necesitățile de dezvoltare a capacităților, precum și sprijinul pentru consolidarea capacităților.
6. Ajutarea șoferilor să aleagă mașini noi cu consum redus de combustibil, prin eticheta care arată eficiența consumului de combustibil și emisiile de CO₂ ale unei mașini.

Legea se va baza pe cât posibil pe structura instituțională și de guvernanță existentă, pentru a reduce povara de implementare. Aceasta va explora mecanisme pentru o participare mai eficientă a părților interesate la planificarea, implementarea și evaluarea politicilor și măsurilor.

Cu un buget total de 8,8 milioane de euro, proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse până în 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii climatice în documentele de politice sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea de orientări sectoriale pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în schimbările climatice; (vii) o mai bună planificare pentru adaptarea la schimbările climatice.