Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Sănătate Publică prezintă astăzi rezultatele celui de-al treilea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova, transmite CURENTUL.

Al treilea studiu reconfirmă o foarte mare deschidere a cetățenilor față de comportamentele recomandate pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Percepția riscului este în creștere semnificativă. Mai puțini oameni practică comportamente nesănătoase privind stilul de viață. Procentul persoanelor care sunt de acord că, purtatul măștilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu, este în creștere continuă.

Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înțelege percepția populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților, dar și alți factori, care ar putea consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză.

Al treilea studiu a fost efectuat în perioada 10-20 noiembrie 2020, pe un eșantion probabilist de 1.001 persoane din 404 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS”, prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa, în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.

Principalele rezultate:

-Procentul respondenților care consideră că există o probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 a crescut (de la 33% în iulie la 41% în noiembrie) și că aceasta ar fi grav (de la 23% în iulie la 29% în noiembrie). Percepțiile riscului de infectare sunt mai mari în grupul persoanelor în vârstă și femei.

-Studiul trei atestă o reticență înaltă a oamenilor față de testare. Astfel, 38% din respondenți nu ar face testul dacă nu ar avea simptome după ce ar fi fost în contact cu cineva care a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Motivele principale ale acestei reticențe se rezumă la faptul că întreaga procedură este costisitoare (41%), neîncrederea în teste (39%) și frica de infectare la locul testării (18%).

-91% dintre respondenți apreciază drept bine sau foarte bine nivelul lor de cunoaștere a măsurilor de protecție. Peste 80% din respondenți continuă să susțină că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind infecția COVID-19. Totodată, pentru fiecare al patrulea respondent este dificil să aprecieze dacă informațiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere.

-72% dintre respondenți (în creștere cu 6% față de iulie) raportează că se informează despre virus des sau foarte des.

-Al treilea studiu arată o creștere continuă a numărului de persoane care simt că virusul este aproape de ei (de la 18% în iulie la 33% în noiembrie).

-Comparativ cu studiul precedent, a scăzut semnificativ procentul respondenților care consideră că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus (de la 59% în august la 46% în noiembrie).

-77% din respondenți (cu 6% mai puțin față de luna august) sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.

-Peste 92% din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale.

-Al treilea studiu arată o descreștere continuă sau stabilizare a comportamentelor nesănătoase la populație: 9% au făcut mai puțin sport decât de obicei (față de 13% în august și 34% în iulie), 5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (5% în august și 17% în iulie) și 2% au consumat mai mult alcool, decât de obicei (2% în august și 8% în iulie).

-Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a rămas la același nivel ca și în luna august (29%).

-Percepțiile privind corectitudinea deciziilor de reducere a răspândirii COVID-19 au crescut substanțial din august (de la 4,24 puncte la 4,96 puncte, pe o scară de 7 puncte, unde 1 = deloc de acord și 7 = totalmente de acord), la fel ca și disponibilitatea respondenților de a-i convinge pe ceilalți de corectitudinea deciziilor (de la 3,33 puncte la 3,97 puncte).

-Continuă să existe o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul trebuie să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19 (79%, față de 73% în august). 85% dintre respondenți (80% în iulie) sunt de acord cu purtarea măștilor în spațiul public. 56% (față de 52% în august) sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane. 46% (în creștere cu 5% față de al doilea studiu) sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă. 77% din respondenți (în creștere cu 5% față de al doilea studiu) consideră că persoanele care vin de peste hotare ar trebui să se autoizoleze.

-Acceptarea unui vaccin este în proporție de 31%. În acest context, 70% dintre respondenți sunt îngrijorați de siguranța vaccinării și doresc asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte secundare pentru a-l accepta.

-Fiecare a patra persoană adultă (24%) nu crede că noul coronavirus COVID-19 este real sau nu este sigură că acesta există.

Menționăm că, primul studiu a fost realizat în perioada 10-17 iulie 2020, iar cel de-al doilea în perioada 14-21 august 2020. Următorul studiu este planificat pentru ianuarie 2021.