Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a organizat o masă rotundă, în cadrul căreia a fost discutat subiectul transparenței procesului decizional în Parlamentul Republicii Moldova, transmite CURENTUL.

Potrivit autorilor studiului realizat, în ultima perioadă se atestă o răcire a dialogului societății civile cu Parlamentul, iar procesul legislativ devine mai puțin transparent cu privire la subiectele de interes public.

Directoarea de Program „Societatea Civilă și Democrație” al CRJM, Sorina Macrinici, a prezentat studiul realizat privind transparența procesului decizional în 4 aspecte: consultările publice, accesul la informație, dialogul permanent și implicarea activă.

Astfel, cadrul normativ privind consultările publice este reglementat insuficient și este nevoie de o reglementare mai detaliată a procedurilor. Reglementările sunt difuze și se regăsesc în mai multe acte normative, dar nu în detaliu. În procesul de modificare esențială a proiectelor de legi în unele cazuri nu se fac consultări publice.

Accesul la informație – agendele ședințelor comisiilor și Plenului se publică cu puțin timp înainte de ședințe și este dificil pentru cei care urmăresc un anumit subiect să fie la curent sau să se prezinte la ședințe, cât și pentru a cere dreptul la acces în clădiri. Agenda ședinței Plenului trebuie publicată cu o săptămână înainte. Autorii indică faptul că ar fi bine ca procesele verbale ale ședințelor comisiilor să fie făcute public. În anumite cazuri adoptarea actelor normative se face în regim de urgență și aici este lipsă de transparență.

Dialogul permanent și implicarea activă – în reglementările curente, se prevăd consilii de experți permanenți pe lângă comisiile parlamentare, dar informații despre acestea nu sunt nicăieri. Efectuarea unei conferințe anuale între Parlament și societatea civilă ar fi binevenită în acest context.

Prezent la discuții, vicepreședintele Parlamentului, Valeriu Ghilețchi, a spus că unele observații sunt justificate.

„Cadrul normativ în RM este unul deschis în ce privește transparența. Avem o deschidere față de societatea civilă și de cei interesați în procesul legislativ. Există o inițiativă de a modifica Regulamentul, dar nu sunt sigur că acest lucru se va face în actualul Legislativ. S-a propus introducerea în Regulament a unui capitol de etică. Am semnat un contract cu companii din Macedonia, care au început procesul de digitalizare a procesului legislativ – e-Parlament. Sperăm că într-un an de zile va fi implementat”, a spus Valeriu Ghilețchi.

Proiectul a fost finanțat de USAID.

Cristina Parfeni