Procuratura Generală a evaluat situaţia la capitolul investigaţii privind tortura şi alte rele tratamente în anul 2017, când procurorii au examinat 639 de sesizări despre rele tratamente (anul 2016- 622, 2015-633 şi în 2014 – 663 plângeri), transmite CURENTUL.

Din totalul celor 639 de procese penale, 418 au fost iniţiate în baza plângerilor depuse de cetăţeni, iar în 221 de cazuri investigaţiile au fost demarate la iniţiativa procurorilor (34,5%), în baza informaţiilor preluate din comunicatele lucrătorilor medicali, inclusiv de la Centrul de medicină legală sau secţiile de internare ale spitalelor, precum şi din publicaţiile mass-media.

În rezultatul examinării sesizărilor procurorii au dispus pornirea urmăririi penale în 103 dosare, dintre care 8 dosare pentru acte de violenţă săvârşite asupra militarilor, 10 cauze pentru pretinse acţiuni de tortură, iar restul – 85 de dosare, pentru tratamente inumane şi degradante.

Potrivit studiului efectuat de procurori pe dosarele penale pornite, criteriul locului comiterii actelor de rele tratamente este următorul:

în stradă sau alte locuri publice – 47 cazuri;

incinta inspectoratelor de poliţie – 15;

instituţiile penitenciare – 8;

sectoarele, posturile de poliţie – 2;

la domiciliul victimei – 8;

pe teritoriul unităţilor militare – 8;

încăperile din izolatoarele de detenţie preventivă – 1;

instituţiile de învăţământ – 10;

instituţiile psihiatrice – 4.

Cel mai des reclamanţii au evocat că au fost supuşi torturii sau altor forme de maltratări în scopul:

pedepsirii victimei pentru comiterea unui act sau presupus act – 30 cazuri;

utilizarea excesivă a forţei în momentul reţinerii persoanei, ca urmare a exercitării abuzive şi fără cunoaştere a legislaţiei şi obligaţiilor de serviciu – 6;

dobândirii prin metode ilegale a probelor, informaţiilor sau mărturiilor – 9;

exteriorizării sentimentului de superioritate faţă de victimele acţiunilor sale şi neglijarea regulilor generale de conduită – 46;

în scop de intimidare sau discriminare – 12.

Conform obiectului infracţiunilor investigate, procurorii au constatat că cel mai des au fost reclamate următoarele metode de aplicare a violenţei:

bătăi, aplicarea loviturilor cu mâinile şi picioarele – 71 cazuri;

rele tratamente cu ajutorul unor obiecte (bastoane, sticle cu apă, cărţi etc.) – 11;

ameninţări sau alte forme de abuz psihologic – 4;

privarea de dreptul de a se deplasa în spaţiu ca metodă de rele tratamente – 3;

violenţă după imobilizare – 2.

Pe parcursul ultimilor ani nu au fost înregistrate sesizări şi nu au devenit cunoscute informaţii din care ar rezulta forme grave de tortură cum ar fi: „falaka, lastocica, electrocutare sau tortură prin abuz sexual”.

După criteriul subiectului care a admis acţiuni de tortură sau alte rele tratamente, s-a constatat următoarea situaţie:

acţiuni comise de ofiţeri de investigaţii – 20;

poliţişti ai Inspectoratului Naţional de Patrulare – 20;

carabinieri, poliţişti de frontieră – 16.

colaboratori ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) – 9

militari – 8

reprezentanţi ai corpului didactic – 7

lucrători medicali – 4

alte persoane cu funcţii de răspundere, publice sau cu demnitate publică – 3

ofiţeri de urmărire penală – 1

alte persoane care activează cu titlul oficia (angajaţi ai agenţiilor de pază, gărzilor populare) – 15

Pe parcursul anului precedent procurorii au remis în instanţa de judecată 34 de cauze penale (31 în anul 2016).

În rezultatul examinării dosarelor penale, instanţele de fond au pronunţat 20 de sentinţe în privinţa a 25 persoane, dintre acestea:

– sentinţe de achitare – 4 sentinţe / 4 persoane

– sentinţe de încetare – 2 sentinţe / 5 persoane

Aceste sentinţe nu sunt definitive, toate fiind contestate de procurori în instanţele ierarhic superioare.

sentinţe de condamnare 14 sentinţe / 16 persoane, dintre care:

pedeapsa cu închisoare – 3 sentinţe / 3 persoane,

pedeapsa cu suspendare – 10 sentinţe / 12 persoane,

amendă – 1 sentinţă / 1 persoană.

În toate cazurile de condamnare instanţele de judecată au aplicat pedeapsa complimentară – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi.

În context menţionăm că, în noiembrie 2017 Curtea de Apel Chişinău a admis apelul procurorilor şi a dispus casarea sentinţei de achitare în privinţa unor angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare şi, respectiv, i-a condamnat pentru comiterea actelor de tortură în privinţa unui condamnat, după cum urmează: un fost şef de penitenciar la 9 ani închisoare de tip închis, iar ceilalţi 5 subalterni ai acestuia – la a câte 8 ani şi 6 luni închisoare de tip închis, cu aplicarea în privinţa tuturor a pedepsei complimentare – privarea de dreptul de a ocupa funcţii şi exercita atribuţii în organele de drept pentru 10 ani.

Amintim că, în anul 2017, în cadrul mai multor dosare procurorii au investigat circumstanţele decesului cetăţeanului Andrei Braguţa care se afla în custodia statului. În rezultat, pentru rele tratamente şi acţiuni de tortură au fost diferite justiţiei 20 de persoane (16 poliţişti şi 4 codeţinuţi ai victimei).

Cristina Parfeni