Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul IV 2017, populația economic activă (populația ocupată plus șomerii) a Republicii Moldova a constituit 1 210,2 mii persoane, fiind în creștere cu 1,4% față de trimestrul IV 2016, transmite CURENTUL.
Disparități importante pe sexe și medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea femeilor (50,2%) a fost puțin mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (49,8%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare față de cea a populației active din mediu urban: respectiv 53,0% și 47,0%.
Populația ocupată a constituit 1 169,9 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul IV 2016.
Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 365,6 mii persoane (31,3% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 48 la sută (sau 15,1% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Față de trimestrul IV 2016 numărul populației ocupate în agricultură a crescut cu 24,1 mii sau cu 7,1%.
În activitățile non-agricole au fost ocupate 804,3 mii persoane, fiind practic, la nivelul anului 2016 (806,8 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,5% (12,9% in trimestrul IV 2016) și în construcții 4,1% (4,8% în trimestrul IV 2016). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost practic la nivelul anului precedent (respectiv, 146,7 mii în 2017 și 148,1 mii în 2016), în timp ce în construcții a scăzut cu 14,6% față de trimestrul IV 2016. În sectorul servicii au activat 52,1% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind practic, la nivelul trimestrului IV 2016 (52,5%).
În repartizarea după forme de proprietate 73,1% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 26,9% – în sectorul public.
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a constituit 65,4% din total. Marea majoritate a salariaților (91,0%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
Munca nedeclarată3 în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului precedent (5,9%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).
În sectorul informal au lucrat 15,5% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,6% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 11,5%, iar persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu – 43,6%. Din totalul salariaților, 6,1% aveau un loc de muncă informal.
Salarii „în plic” au declarat că primesc 5,7% din salariați, inclusiv: 4,8% primesc tot salariul „în plic”, iar 0,9% – doar o parte. Cele mai mari ponderi ale salariaților care primesc salarii „în plic” se estimează pentru activitățile din agricultură (43,7%), comerț (23,5%) și industrie (7,5%).
Rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 3,3%, fiind în descreștere fată de trimestrul IV 2016 (3,8%). Rata șomajului la bărbați a fost de 4,0%, iar la femei – de 2,7%. Disparități semnificative au fost înregistrate între medii: 4,8% în urban, față de 2,1% în rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 11,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,5%.
Populația inactivă de 15 ani și peste a constituit 1773,5 mii persoane, sau 59,4% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere față de trimestrul IV 2016.
Din punct de vedere al relației cu piața muncii din țară, în cadrul populației inactive, se disting câteva categorii importante:
A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1424,8 mii în trimestrul IV anul 2017
Din acestea:
A.1. pensionari – 629,5 mii;
A.2. persoane care nu doresc să lucreze deoarece învață sau studiază – 265,1 mii;
A.3. persoane care nu doresc să lucreze pentru un venit deoarece îngrijesc de familie – 192,0 mii;
A.4. persoane care se află în țară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau persoane care planifică să lucreze peste hotare – 228,0 mii;
B. Persoane declarate de către gospodării aflate peste hotare, la lucru sau în căutare de lucru – 330,7 mii persoane;
C. Persoane descurajate în a-și mai găsi un loc de muncă în țară – 7,2 mii persoane.
Cristina Parfeni