Biroul Naţional de Statistică a prezentat informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2016, transmite CURENTUL.

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2016, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 41,9 mii infracţiuni, în creștere cu 5,4% faţă de anul precedent.

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămâne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău – 182 infracţiuni la 10 mii locuitori şi mun. Bălţi – 128 infracţiuni la 10 mii locuitori.

În raioanele Criuleni, Cantemir şi Ialoveni este înregistrat cel mai mare nivel al infracţionalităţii

În anul 2016, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (110 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (109 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (107 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Făleşti (59 infracţiuni la 10 mii locuitori), Glodeni (64 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Sîngerei (67 infracţiuni la 10 mii locuitori ).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Circa 20% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,6% revin celor grave.

Fiecare a patra infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a şasea este comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

Pe parcursul anului 2016, fiecare a patra infracţiune a fost săvârşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvârşite 91 infracţiuni, inclusiv 31 cazuri de huliganism, 28 cazuri de vătămări intenţionate, 9 cazuri de tâlhării şi 8 cazuri de omor.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

Pe parcursul anului 2016, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 5,7% .

Minorii preponderent comit furturi şi jafuri

Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvârşirea furturilor, cu o pondere de 67,8%, după care urmează jafurile – 6,4% şi huliganismul – 2,9%.

Aproape fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului, iar fiecare a şaptea în domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (53,5%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,7%), infracţiunile contra securităţii publice (4,7%) şi cele contra familiei şi minorilor (4,4%).

Fiecare a treia persoană a decedat în accidente rutiere şi fiecare a patra din cauza omorurilor

În anul 2016, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 642 persoane. Astfel, aproape fiecare a treia persoană a decedat în urma accidentelor rutiere (36,8%), urmat de decesul din cauza omorurilor (23,5%) şi vătămărilor intenţionate (13,1%). În rezultatul infracţiunilor grave au decedat 279 persoane.

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în creştere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2016 au fost relevate 17,6 mii persoane care au comis infracţiuni, în creştere cu 2,4% comparativ cu anul precedent. Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rândul bărbaţilor.

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vârstă de 30 şi mai mulţi ani (55,0%) şi cele în vârstă de 18-24 ani (20,1%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 45,1% şi 24,9%. Circa 9,6 la sută din bărbaţi şi 2,4 la sută din femei în vârstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii.

În medie în fiecare zi circa 27 persoane sunt condamnate, inclusiv 25 bărbaţi.

Amenda, condamnarea condiţionată şi privaţiunea de libertate sunt principalele pedepse aplicate:

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: aplicarea amenzii – 3229 persoane (32,2%), condamnarea condiţionată – 2700 persoane (26,9%), privaţiunea de libertate – 2157 persoane (21,5%), munca neremunerată în folosul comunităţii – 1636 (16,3%). În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (55,8%), după care urmează privaţiunea de libertate (9,9%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (8,7%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2016 condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 36 la sută din femei, comparativ cu 26 la sută din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, fiecare al şaselea bărbat condamnat a fost pedepsit cu munca neremunerată în folosul comunităţii, iar în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 11 la sută din femei condamnate.

Mai multe persoane deţinute în instituţii penitenciare

În anul 2016, numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare s-a majorat cu aproximativ 27% comparativ cu anul 2012. Totodată, din total persoane deţinute circa 8,2% sunt femei.

Persoanele deţinute preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 37 la sută din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. Pe parcursul anului 2016, în detenţie pe viaţă se aflau cu 8,3% mai multe persoane comparativ cu anul precedent. Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare a constituit 30 persoane şi s-a redus cu 23% ori comparativ cu anul precedent.

Cristina Parfeni