Odată cu venirea primăverii și salubrizarea curților și a terenurilor agricole, unii gospodari, din obișnuință sau din necunoaștere, recurg la incendierea vegetației. Este important să știm că un asemenea procedeu de a scăpa de vegetație este inadmisibil și dăunător sănătății.

Incendiile provocate în agricultură sunt o cauză majoră de poluare a aerului atmosferic. În timpul arderii unei tone de reziduuri vegetale, în aer, împreună cu fumul sunt eliberate aproximativ 9 kg de microparticule. Printre acestea sunt pulberi de diferite dimensiuni, oxizii de azot, monoxidul de carbon, benz(a)pirenul și alți compuși cancerigeni. Arderea masivă a vegetației poluează atât de mult atmosfera, încât poate fi comparată cu emisiile industriale puternice.

Atunci când vegetația mocnește fără oxigen, în aer este eliberat benzipirenul și dioxinele – compuși extrem de nocivi pentru organismul uman, cu un potențial cancerigen.

Pentru că particulele emise în urma incendierii vegetației sunt foarte mici, acestea pătrund adânc în plămâni și generează un șir de afecțiuni, printre care se numără accesele de astm bronșic, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Totodată, inhalarea monoxidului de carbon (CO), gaz incolor și inodor în apropierea arderii vegetației reduce livrarea de oxigen către organele și țesuturile corpului și poate genera dureri de cap, greață, amețeli, iar în concentrații mari, se soldează cu decesul.

De asemenea, arderea vegetației poate genera arsuri, iritație a ochilor, nasului, gâtului și a plămânilor, diminuarea funcției pulmonare, manifestată prin tuse și respirație șuierătoare, bronșită, inflamație pulmonară și acutizarea bolilor cronice pulmonare și cardiace existente.

Important! Cele mai susceptibile la apariția complicațiilor sus-menționate categorii de persoane sunt copiii, gravidele, vârstnicii, în special cei care suferă de boli respiratorii cronice și au funcția ventilatoare pulmonară afectată și bolnavii care suferă de boli cardiovasculare.

În urma celor sus menționate, recomandăm cu insistență evitarea incendierii vegetației și optarea pentru alte metode de eliminare a vegetației uscate din curți și din spațiile publice.

Cele mai recomandate metode, în condițiile unei gospodării agricole individuale sau colective sunt:

Compostarea, cu colectarea vegetației rămase din toamnă într-un loc special, acoperirea cu pământ, iar timp de 3-6 luni vegetația se va descompune și va putea fi utilizată ca îngrășământ, Brichetarea, după terminarea recoltării, cu transformarea în biomasă și utilizare în calitate de combustibil.

Totodată, recomandăm evitarea contactului cu aerul poluat prin următoarele măsuri:

– În cazul apariției unui focar de incendiu a vegetației în apropierea locuinței, rămâneți în interior și evitați infiltrarea fumului în spațiile de locuit. Folosiți aerul condiționat în cazul în care este disponibil și asigurați-vă că beți suficientă apă pentru a vă menține hidratat.

– În instituțiile de învățământ pentru copii, centrele de îngrijire pentru bătrâni și spitale este obligatorie asigurarea încăperilor cu aparate de aer condiționat și de filtrare eficientă a aerului în încăperile ocupate de persoanele vulnerabile.

– Evitați exercițiile fizice în aer liber și fumatul în cazul unui incendiu de vegetație. Atunci când sunteți nevoit să munciți în aer liber, este obligatoriu să vă asigurați cu dispozitive de respirație adecvate.

– Dacă suferiți de astm bronșic sau de alte afecțiuni respiratorii, fiți vigilenți să evitați expunerea la fum. Nu uitați să administrați medicamentele prescrise de medicul Dvs.

– În cazul agravării stării de sănătate, apelați după ajutor medical de urgență.