Șaizeci la sută din consumatorii de știri socio-politice din Moldova consideră că au abilitățile necesare pentru a înțelege când un material din presă este manipulator și propagandistic, și când – nu este, transmite CURENTUL.

Cifra a crescut cu 9% față de luna ianuarie 2016, arată sondajul „Percepția populației privind informațiile false și distorsionate din mass-media”, realizat de IMAS în perioada 1-18 septembrie 2016, la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent.

Potrivit cercetării, ponderea consumatorilor de știri socio-politice, care sesizează manipularea în materialele din presă, a crescut de la 51 la 60 la sută față de luna ianuarie 2016.

Totuși, o bună parte din ei (38%) se simt mai degrabă nepregătiți să facă față acestui fenomen. În opinia respondenților, cele mai afectate de fenomenul manipulării rămân dezbaterile politice și jurnalele de știri de la TV (56%, respectiv 53% consideră că în aceste două tipuri de programe poți găsi în mare și în foarte mare măsură informație falsă). Aceste două tipuri de programe înregistrează creșteri semnificative față de ianuarie 2016 – circa 10% fiecare.

În topul tehnicilor de manipulare percepute de consumatorii de știri socio-politice sunt „selecția subiectelor”, „titlurile de senzație”, „scoaterea din context”, „materialele de presă  care sunt făcute pentru a crea imagine pentru un politician sau o persoană publică”, „utilizarea manipulatoare a opiniilor unui expert” etc.

Așadar, 45 la sută dintre consumatorii de știri socio-politice (cu 13% mai mult față de ianuarie 2016) cred că presa recurge întotdeauna la „selecția subiectelor” care convin patronului instituției. Mai bine de o treime (35%, la fel cu 13% în creștere) au impresia că materiale din presă sunt făcute mai mult pentru a crea imagine unui politician sau persoane publice.

De asemenea, „titlurile de senzație” au înregistrat o creștere de 11% față deianuarie 2016. O tendință ascendentă este atestată și în cazul tehnicilor de manipulare: „scoaterea din context” – de la 18% la 24%; utilizarea manipulatoare a opiniilor unui expert – de la 16% la 20% și „discreditarea pe nedrept a unei persoane” – de la 11% la 16%.

Concluziile sondajului arată că persoanele cu vârsta de până la 30 de ani, cu studii superioare și rezidente în municipii, sunt cele care percep aceste modalități de manipulare într-o pondere semnificativ mai mare. Această stare de lucruri se explică prin faptul că ei sunt și cei mai interesați de informația cu caracter politic, o urmăresc mai des și au abordări mai critice decât celelalte categorii de persoane.

Sondajul „Percepția populației privind informațiile false și distorsionate din mass-media” a fost realizat la telefon, pe un eșantion de 801 respondenți din 147 de localități ale Republicii Moldova, din mediul rural și urban.

Cristina Parfeni