În perioada 15-26 martie 2023, compania de cercetare de piață Date Inteligente SRL (iData) a desfășurat un studiu național în vederea analizării tendințelor și opiniilor politice ale populației. Sondajul a fost realizat pe un eșantion total de 1065 respondenți, dintre care 93.7% au fost contactați prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer (metoda CATI), iar restul de 6.7% au completat chestionarul prin intermediul platformei online (metoda CAWI).

Rezultatele sondajului sunt reprezentative pentru populația Republicii Moldova, cu excepția persoanelor care locuiesc în regiunea Stânga Nistrului și a cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate. Studiul prezintă o marjă de eroare maximă de eșantionare de ±3%.

Sentimentul pro-european a crescut în luna martie 2023 în Republica Moldova, comparativ cu ultimele două luni și a ajuns la 57% din total populație care susține aderarea RM la Uniunea Europeană. În alceași timp, o treime sunt împotrivă iar circa 10% nu au o părere despre aceasta. Regiunile statistice iData (sunt 20 de regiuni cu o populație aproximativ egală cu 130 mii de locuitori fiecare) care sunt mai proeuropene sunt cele din Centru și Soroca, în special Ungheni, Călărași, Hîncești, Buiucani și Centru (Chișinău). Cel mai puțin proeuropeni sunt locuitorii din regiunile Comrat, Edineț, Bălți și Fălești.

A crescut și sentimentul unionist, posibil datorită „legalizării” limbii române prin modificarea legislației naționale, fapt susținut de majoritatea populației, conform aceluiași sondaj iData. În prezent, puțin peste o treime din toți locuitorii (33.5%) țării sunt pentru unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 59.3% sunt contra, iar 7.2% nu au o opinie. De notat că pe parcursul ultimului an, rata susținătorilor unirii a variat cam între 30 și 35%. Cele mai unioniste regiuni statistice iData sunt cele din Centru, iar cele mai puțin unioniste: Comrat, Cimișlia și Edineț, unde ponderea unioniștilor este de sub 20%.

Din punct de vedere geopolitic, în societatea moldovenească nu există un consens cu privire la statutul Republicii Moldova în calitate de membră a Comunității Statelor Independente (CSI). Astfel, aproximativ același număr de persoane susțin (40.6%) sau sunt contra (41.2%) ieșirii RM din CSI. Ponderea celor care sunt contra ieșirii este nesemnificativ mai mare, dar diferența este mai mică decât eroarea de eșantionare, ceea ce înseamnă că nu se poate de afirmat că una din aceste opțiuni prevalează. De asemenea, 18.2% din respondenți nu au putut exprima o opinie cu privire la acest subiect. Contra ieșirii din CSI s-au exprimat respondenții din regiunile Comrat, Cahul și Bălți, în mod special, iar pentru ieșirea din CSI s-au expus locuitorii din Călărași, Cimișlia, Căușeni, în alte regiuni fiind diferențe nesemnificative între susținători și cei care sunt contra ieșirii RM din CSI.

Din opt politicieni străini, care reprezintă țări cu un interes sporit din partea RM, cei mai cunoscuți sunt președinții Ucrainei și a Federației Ruse: Vladimir Zelensky și Vladimir Putin, cu câte 95.1%. Urmează președintele României, care e cunoscut de 89.2% din populația RM, apoi în ordine descrescătoare: Joe Biden, președintele SUA, Emanualle Macron, președintele Franței, Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei și Xi Jinping, președintele Chinei, care e cunoscut de 77.5% dintre locuitorii RM.

În general, față de fiecare lider politic internțional din cei opt există o pondere mare a populației care nu au încredere în ei, în multe cazuri chiar mai mult de jumătate din populație. Totuși, dacă să analizăm nivelul de încredere mare sau foarte mare, atunci Klaus Iohannis e politicianul care se bucură de cea mai mare încredere, 31% dintre cei care-l cunosc având încredere mare sau foarte mare în el. Președintele României este urmat de Vladimir Putin cu 29.5% și de Recep Tayyip Erdogan cu 27.8%.

Regiunile unde populația are încredere mai mare în Vladimir Putin sunt Comrat, Cahul, Bălți, Soroca și Edineț, cu cel puțin 28% încredere mare sau foarte mare din total, în timp ce în unele regiuni centrale sau din Chișinău, mai puțin de 10% din populație au încredere mare sau foarte mare în președintele Federației Ruse.

Este important de menționat că la nivel de regiune statistică iData, eroarea de eșantionare este mai mare și unele rezultate s-ar putea să nu fie reprezentative. Totuși, dacă o tendință se menține pe o perioadă mai îndelungată de timp, atunci ea corespunde realității.