În Republica Moldova, situația epidemiologică prin gripă, infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și infecții respiratorii acute severe (SARI), este la nivel de intensitate medie, conform sistemului de supraveghere epidemiologică și virusologică la gripă, IACRS și SARI, în conformitate cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Centrului pentru Controlul și Prevenirea bolilor și CDC Atlanta, transmite CURENTUL.

Despre situația epidemiologică prin gripă și măsurile de control la nivel national, au vorbit astăzi, în cadrul unui briefing de presă, Aliona Serbulenco, secretar de stat în domeniul sănătății publice, Nicolae Furtună, directorul interimar al Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP) și Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova.

Conform informațiilor prezentate, în perioada 01.10.2018– 27.01.19 au fost înregistrate 541 de cazuri de gripă clinică în 27 de teritorii administrative.

În laboratorul virusologic din cadrul ANSP, în perioada 01.10.2018– 01.02.19 la prezenţa virusurilor gripale au fost investigate 641 probe, din care 222 (34,6%) probe au fost pozitive: în 185 (83,3%) – s-a detectat ARN virusului gripal A(H1N1)pdm09 și 37 (16,7%) – A(H3N2).

La 01.02.2019, în republică s-au înregistratat 12 cazuri de deces. Toate persoanele au fost confirmate de laborator cu virusul gripal A(H1N1)pdm09, majoritatea au avut maladii concomitente și nu au fost vaccinate contra gripei. Procesul epidemic a morbidităţii prin gripă în republică se caracterizează prin răspîndire geografică extinsă cu tendinţa în creştere, impact moderat asupra sistemului de sănătate.

Conform recomandărilor OMS, începând cu 01 octombrie 2018 şi până în prezent, se efectuează permanent supravegherea epidemiologică şi monitorizarea răspândirii geografice, intensităţii şi tendinţei procesului epidemic, circulaţiei virusurilor gripale dominante şi codominante, rezistenţa la preparatele antivirale şi impactul gripei, IACRS şi SARI asupra sistemului de sănătate.

În scopul prevenirii cazurilor de gripă și protejării contigentelor cu risc sporit de îmbolnăvire cu gripă, au fost vaccinate 160.000 de persoane, inclusiv femeile gravide și copiii de la 6 luni de la naștere.

În scopul organizării și fortificării asistenţei medicale spitaliceşti, au fost mobilizate resurse suplimentare și reprofilate paturile în unele instituții medico-sanitare pentru spitalizarea bolnavilor. Toate instituțiile sunt asigurate cu medicamentele necesare, inclusiv antivirale pentru tratarea bolnavilor de gripă.

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească asigură în continuare transportarea pacienților cu complicații ale gripei și infecțiilor respiratorii acute severe pentru acordarea asistenței medicale sau după caz internare.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică pentru monitorizarea circulației virusurilor gripali și non-gripali este aprovizionată cu echipament modern, reactive și consumabile, sisteme de transport pentru efectuarea investigațiilor de laborator.

Pentru prevenirea îmbolnăvirii cu gripă și răspîndirea maladiei,

MSMPS și OMS recomandă populației întreprinderea tuturor măsurilor de profilaxie și respectarea regulilor de igienă:

• adresarea la medic la apariţia primelor simptome de boală compatibile cu gripa, IACRS şi SARI;

• evitarea contactului bolnavilor cu persoanele cu risc sporit de infectare: femeile gravide, persoanele imuno-compromise, bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni cronice ale aparatului respirator, diabet zaharat, obezitate etc.;

• folosirea măştilor de protecţie de către personalul medical și la domiciliu care asistă bolnavii (inclusiv cei care recoltează probe);

• igiena personală, inclusiv igiena mâinilor;

• spălatul pe mâini cu apă şi săpun sau cu soluţii dezinfectante, după contactul cu bolnavii sau cu obiectele contaminate de aceştia (inclusiv şerveţelele de unică folosinţă) prin tuse sau strănut;

• acoperirea gurii şi a nasului cu şerveţele de unică folosinţă în timpul tusei şi strănutului;

• stocarea şerveţelelor şi a măştilor folosite în containere închise (biohazard în cazul personalului medical);

• evitarea aglomeraţiilor (spectacole, transport în comun, competiţii sportive, congrese, conferinţe) de către persoanele cu risc crescut în timpul episodului epidemic;

• triajul epidemiologic în unităţile preşcolare şi preuniversitare,

· reţinerea la domiciliu de către părinţi a copiilor cu afecţiuni respiratorii acute, febrile;

· Restricționarea accesului liber a vizitatorilor în staționare;

• acordarea asistenţei medicale la domiciliu copiilor mici, persoanelor în etate şi bolnavilor cronici care solicită asistenţă în timpul episodului epidemic.

Cristina Parfeni