trenduri
Nicolae CICARIOV,
doctorand, Institutul de Administrație Publică
din cadrul Universității de Stat din Moldova
In the context of European integration, the Republic of Moldova faces the imperative need to reform its administrative system in order to meet the requirements of the European Union. This transition requires not only the adoption of new practices and standards, but also a deep transformation of the way public administration works. Classical conservatism, a political philosophy that values tradition, order, and continuity, provides a useful analytical framework to guide these reforms in a way that protects national identity and maintains social stability. Keywords: Europeanization, European Union, European rigors, Public Administration.
La moment Republica Moldova se confruntă cu provocarea de a balansa între tradițiile adânc înrădăcinate și integrarea europeană în cadrul administrației publice. Găsirea unui echilibru între păstrarea identității, stabilității și adaptarea la schimbare reprezintă o provocare complexă și importantă pentru viitorul țării.
În acest context, există mișcări și inițiative care promovează valorile conservatoare, susținând importanța păstrării tradițiilor și a specificului moldovenesc. Acestea caută să consolideze unitatea națională în jurul unei idei comune de identitate și să asigure că trecutul și rădăcinile culturale sunt respectate și perpetuate.
Republica Moldova și-a exprimat dorința de a se integra în structurile europene după obținerea independenței în 1991, ca parte a eforturilor de a se alinia la valorile democratice, economice și culturale ale Uniunii Europene.
Acordul de Asociere semnat în 2014 cu Uniunea Europeană [1]a oferit un cadru pentru colaborare în domenii precum comerțul, cooperarea politică și reformele instituționale.
La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată, astfel, integrarea europeană implică adoptarea și implementarea unor standarde și reglementări europene în diverse domenii, cum ar fi economia, justiția, mediu și alte politici publice. Aceasta presupune o restructurare a legislației și a instituțiilor pentru a fi în concordanță cu cerințele și standardele europene. Astfel, procesul de integrare aduce cu sine o serie de provocări și oportunități, necesitând adaptare și modernizare în mai multe sectoare ale societății moldovenești.
Integrarea europeană reprezintă o direcție importantă pentru Republica Moldova, care încurajează deschiderea spre diversitate și cooperare internațională, însă poate fi percepută și ca o amenințare la adresa conservatorismului tradițional.
Integrarea europeană pune presiuni asupra instituțiilor Republicii Moldova de a se alinia la standardele și regulile europene, ceea ce poate duce la tensiuni dat fiind anumite aspecte ale tradițiilor adânc înrădăcinate.
Integrarea europeană implică o armonizare legislativă și instituțională, menită să asigure conformitatea cu acquis-ul comunitar. În acest sens, sistemul administrativ al Republicii Moldova trebuie să devină mai transparent, eficient și responsabil, conform cerințelor Uniunii Europene. Totuși, această transformare nu trebuie să fie văzută doar ca o adoptare mecanică a unor standarde externe, ci ca un proces de adaptare care respectă specificul național și tradițiile administrative ale țării.
Astfel, găsirea unui echilibru între conservatorismul clasic și integrarea europeană presupune o abordare atentă și unificatoare. Este posibil să se promoveze valorile tradiționale și identitatea națională în cadrul unui context european mai larg, valorificând elementele comune și abordând schimbările cu înțelepciune și încredere. Aceasta ar putea fi o cale de a uni ideile conservatoare și dorința de integrare, în beneficiul viitorului Moldovei și a întregii sale populații.
Conservatorismul clasic își are rădăcinile în gândirea lui Edmund Burke[3], care a susținut că schimbarea socială ar trebui să fie evolutivă și să respecte tradițiile istorice ale unei națiuni. Această perspectivă promovează prudența în implementarea reformelor și accentuează importanța continuității în instituțiile sociale și politice. În contrast cu abordările radicale care propun schimbări rapide și complete, conservatorismul clasic sugerează că reformele trebuie să fie adaptate contextului național și implementate gradual pentru a evita destabilizarea societății.
Astăzi, sistemul administrativ al Republicii Moldova se confruntă cu provocări semnificative, printre care se numără birocrația excesivă, corupția endemică și o rezistență generalizată la schimbare. În același timp, presiunile pentru integrarea europeană au determinat inițierea unor reforme menite să alinieze administrația publică la standardele europene de eficiență, transparență și responsabilitate. Totuși, multe dintre aceste inițiative au fost implementate fragmentar, fără o viziune coerentă care să integreze specificul național și valorile tradiționale ale societății moldovenești.
Ajustarea sistemului administrativ la standardele europene implică adoptarea unor practici și reglementări care adesea sunt percepute ca fiind în contradicție cu tradițiile administrative existente. În acest context, conservatorismul clasic poate oferi o abordare care să minimizeze conflictele sociale și să asigure o tranziție mai lină. Una dintre principalele provocări este asigurarea unei echilibrări între nevoia de modernizare și menținerea coeziunii sociale. Schimbările impuse rapid și fără consultare largă pot genera tensiuni și rezistență, ceea ce ar putea compromite întregul proces de reformă.
Prin prisma conservatorismului clasic, reformele administrative în Republica Moldova ar trebui să fie implementate treptat și cu respect pentru structurile instituționale existente.[8]
Aceasta implică:
Respectul pentru tradiție și istorie este un principiu important care poate fi asociat cu anumite acte normative europene care promovează valorile culturale și patrimoniul cultural. Deși aceste acte normative nu sunt neapărat elaborate într-un context specific de respect pentru tradiție și istorie, ele susțin în mod indirect protejarea și conservarea patrimoniului cultural european. Câteva exemple notabile includ:
– Convenția UNESCO privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural (1972)[4]: Această Convenție promovează protejarea și conservarea patrimoniului cultural și natural de importanță mondială. Prin identificarea și înregistrarea siturilor și obiectivelor culturale și naturale valoroase, statele membre se angajează să le protejeze pentru generațiile viitoare.
– Strategia Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural (2014)[10]: Această strategie vizează protejarea și promovarea patrimoniului cultural european, inclusiv a valorilor și tradițiilor culturale. Ea încurajează o abordare integrată pentru conservarea patrimoniului și pentru punerea lui în valoare în cadrul politicii culturale și educaționale.
Un exemplu relevant este reforma administrației publice din Polonia post-comunistă, unde reformele administrative au fost implementate într-un ritm moderat, respectând structurile tradiționale existente și adaptând noile practici la contextul local (Staniszewski, 2001). Acest model poate servi drept sursă de inspirație pentru Republica Moldova, unde o abordare similară ar putea preveni rezistența socială și ar facilita adoptarea standardelor europene. [9].
De asemenea, putem analiza cazuri similare din țări din Europa Centrală și de Est. De exemplu, în studiile de caz, reformele administrative au avut succes acolo unde au reușit să îmbine modernizarea cu respectarea specificului național (Kaufmann, 2006; Peters & Pierre, 2005).[5]
În Republica Moldova, literatura academică subliniază importanța adaptării standardelor europene la contextul local. Autorii autohtoni (Popescu, 2018[7]; Rusu, 2019[8]) accentuează necesitatea unei abordări prudente, care să evite o ruptură între reformele promovate și valorile tradiționale ale societății moldovenești.
În concluzie, ajustarea sistemului administrativ din Republica Moldova la standardele europene este esențială pentru procesul de integrare europeană, dar trebuie realizată cu atenție și respect față de specificul național. Conservatorismul clasic oferă un cadru teoretic care poate ghida aceste reforme, asigurând că tranziția nu va provoca disfuncționalități sociale sau instituționale. Recomandările pentru factorii de decizie includ adoptarea unei strategii de reformă graduală, consultare extensivă și respect pentru tradițiile locale. Astfel, Republica Moldova poate progresa către integrarea europeană fără a compromite stabilitatea și identitatea națională.
Bibliografie
https://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=gXkOTU94I6Q%3D&tabid=203&language=ro-RO(Accesat la 04.02.2022)
