Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 10 septembrie curent, a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în anii 2019-2020, informează CURENTUL.
Scopul auditului public extern a constat în evaluarea conformității achizițiilor publice în sistemul MAI cu prevederile cadrului normativ-legal aplicabil și emiterea unei concluzii generale de audit.
În perioada anilor 2019-2020, autoritățile contractante din cadrul sistemului Ministerului Afacerilor Interne au efectuat achiziții publice în valoare totală de 1364,2 mil. lei, inclusiv 124,0 mil. lei sunt serviciile comunale, care nu cad sub incidența Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.
Misiunea de audit public extern a colectat probe de audit în cadrul a 12 autorități contractante, care sunt parte componentă a sistemului, inclusiv la Aparatul central al MAI.
Generalizând constatările și concluziile formulate în procesul de audit, care a cuprins o succesiune de activități de audit structurate în funcție de etapele desfășurării achizițiilor publice, auditul prezintă rezumatul acestora prin prisma neconformităților propriu-zise, pe de o parte, precum și a cauzelor generatoare și impactul lor, pe de altă parte:
Cadrul regulator intern aferent funcționării grupurilor de lucru pentru achizițiile publice la 10 autorități contractante din cele 12 auditate nu a fost modificat și consolidat, cu stabilirea și divizarea clară a sarcinilor, atribuțiilor și responsabilităților între membrii grupului de lucru. Concomitent, 4 entități nu au descris procesele operaționale privind achizițiile publice, nefiind actualizate sau elaborate registrele riscurilor;
La planificarea achizițiilor publice nu au fost respectate în totalitate principiile privind fundamentarea necesităților reale și cele de transparență;
Chiar dacă și dispun de planuri de achiziții, 10 autorități contractante nu au revizuit planurile de achiziții la etapa modificărilor de buget, ținând cont de majorarea sau micșorarea alocațiilor și nu le-au publicat în modul stabilit, planurile de achiziții fiind denaturate per total cu circa 170,0 mil. Lei;
În pofida modificării bugetelor, 11 autorități contractante nu au valorificat mijloacele financiare destinate achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii în sumă de 221,0 mil. lei, unele din cauze fiind alocarea la finele anului bugetar a mijloacelor financiare preponderent pentru lucrări, precum și capacitățile reduse de absorbție a fondurilor, inclusiv din surse externe;
Analiza executării achizițiilor publice pe tipuri de proceduri denotă că, în anul 2020 mai mult de jumătate sau 54,5% (432,0 mil. lei) din volumul total de achiziții publice s-au desfășurat în afara unui sistem de achiziții transparent;
La organizarea procedurilor de achiziție a autoturismelor în cadrul sistemului MAI nu a fost asigurată conformitatea întocmirii documentației de atribuire, iar din cauza lipsei normelor de dotare achizițiile de autoturisme s-au efectuat neuniform per sistem. Astfel, unele grupuri de lucru ale autorităților contractante, nerespectând regulile de descriere a bunurilor, au elaborat specificații tehnice restrictive cu referire la un anumit model de autoturism, fapt care a adus la limitarea concurenței și procurarea autoturismelor de la doi operatori economici afiliați, cu care în ultimii ani au fost încheiate 12 contracte de achiziție a autoturismelor în valoare 90,0 mil. lei.
MAI, neexecutând recomandările precedente ale Curții de Conturi, nu a elaborat și nu a aprobat norme de dotare a instituțiilor din subordine cu mijloace de transport de serviciu și transport de intervenție operativă, care ar fi la baza justificării cheltuielilor bugetare pentru achiziția autoturismelor de teren, cu tracțiune 4×4, care sunt mai costisitoare, în defavoarea unor modele de autoturisme cu caracteristici tehnice similare, dar mai ieftine, fiind ratate economii ca diferențe de prețuri per sistem în sumă de 9,8 mil. lei. La procurarea a 106 autoturisme în valoare de 38,6 mil. lei a fost stabilit un adaos comercial în sumă de 8,4 mil. lei, care a variat de la 12% până la 144% la prețul de achiziție, cauza fiind anunțarea majorată a valorii estimative a achiziției publice, lipsa unei concurențe de oferte și procurarea unor automobile prin intermediari.
La achiziția dispozitivelor pentru măsurarea vitezei (radar) în valoare de 4,4 mil. lei și a echipamentelor pentru măsurarea alcoolemiei în sumă de 1,3 mil. lei au fost elaborate specificații tehnice restrictive, proces la care a participat un singur ofertant, fiind limitată concurența între operatorii economici. Au fost aplicate adaosuri comerciale exagerate la alcoolteste în sumă 1,0 mil. lei sau 329% la prețul de achiziție, fiind ratate economii la achiziția radarelor în sumă de 0,6 mil. lei, procurările de radare fiind efectuate prin mai mulți intermediari.
Cadrul normativ ce reglementează achiziția echipamentelor pentru angajații din cadrul sistemului MAI și care a stat la baza întocmirii documentației de atribuire pentru organizarea licitațiilor publice este neuniform și imperfect, nu stabilește per sistem denumirea stofei și compoziția fibroasă în %. Astfel, au fost procurate 20 de poziții de echipamente în sumă de 11,5 mil. lei, fără etichetă privind compoziția fibroasă în % a stofei, ori compoziția fibroasă a stofei de pe etichetă nu corespunde criteriilor din oferta câștigătoare și specificațiile contractului încheiat, fiind achiziționate echipamente cu un conținut înalt de fibre sintetice în defavoarea fibrelor naturale.
Stocurile de echipamente din depozitele care aparțin la 4 autorități contractante se cifrează la 49,4 mil. lei fiind în creștere față de anul precedent cu 13,1 mil. lei, astfel mijloacele bugetare, pe o perioadă nedeterminată, fiind dezafectate prin formarea de stocuri neutilizate.
Organizarea procedurilor de achiziție a lucrărilor de construcții, reconstrucții și reparații capitale a clădirilor în cadrul sistemului MAI, în valoare totală de 107,9 mil. lei, s-au efectuat în lipsa unor proiecte și devize generale de cheltuieli, expertizate în mod regulamentar.
Aplicarea procedurii de achiziție și atribuirea contractului de procurare a echipamentelor pentru construcția rețelei de radiocomunicații în standard TETRA cu valoarea de 163,5 mil. lei prin metoda de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu referire la „motivul tehnic de creație”, contravine Legii nr. 131 privind achizițiile publice, autoritatea contractantă nerespectând principiile de legalitate, transparență, concurență și eficiență.
Datorită aplicării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a unor adaosuri comerciale nelegitime, care, la unele poziții de echipamente destinate construcției rețelei de radiocomunicații în standard TETRA, au atins cota maximă de 229% față de prețul inițial de import, au fost admise costuri finale exagerate ale rețelei de radiocomunicații, iar din bugetul de stat s-au achitat cu 24,4 mil. lei mai mult.
La încheierea contractelor și achiziția unor bunuri în valoare de 2,0 mil. lei, destinate combaterii infecției Covid-19, nouă autorități contractante din cadrul sistemului MAI au aplicat neregulamentar în contracte cota TVA majorată cu 20%, față de cota TVA de 8%, pentru astfel de bunuri, în 61 de cazuri fiind achitate din buget cu 0,3 mil. lei mai mult.
Documentația de atribuire și rezultatele procedurilor de achiziție privind evaluarea ofertelor întocmite de către 7 autorități contractante din subordinea MAI au fost contestate la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor de 72 de ori, fiind adoptate 38 de decizii (52,8%), prin care contestațiile operatorilor economici au fost admise și parțial admise, grupurile de lucru fiind obligate să-și revizuiască deciziile și să reevalueze ofertele, ori sa modifice documentația de atribuire conform prevederilor legale, iar prin 32 de decizii adoptate (44,5%) contestațiile operatorilor economici au fost respinse.
Curtea de Conturi menționează că, aspectele menționate ale activității autorităților contractante din cadrul sistemului Ministerului Afacerilor Interne privind executarea procedurilor de achiziții publice necesită îmbunătățiri, pentru a spori transparența și eficiența utilizării mijloacelor financiare publice. Atingerea unei performanțe înalte în achizițiile publice poate fi asigurată prin îmbunătățirea continuă a cadrului de reglementare, precum și prin supravegherea și controlul achizițiilor publice.
Cristina Pendea