Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Moldova amintește că în prezent în r. Prut, pe sectorul s. Criva-or. Costești, râurile mici și bazinele acvatice din țară, se va menține „Cod Galben” de secetă hidrologică, iar pe bazinul inferior al râului Răut, Bîc, Botna, Cogîlnic, Ialpug și Cahul se atestă „Cod Portocaliu” pentru perioada 1-15 septembrie, transmite CURENTUL.

Analizând condițiile climaterice pentru perioada de referință, concluzionăm că lipsa precipitațiilor şi alimentarea freatică slabă, dar şi temperaturile medii de +21- +25 ºС, de rând cu gradul de evapotranspirație mare, au contribuit semnificativ la scăderea volumului scurgerii apelor de suprafață pe toate bazinele hidrografice din ţară.

Potrivit datelor hidrologice, au secat câteva râuri, în unele locuri. Astfel, la postul hidrologic din Chișinău, râul Bîc, în data de 1 septembrie, a fost înregistrat 0% scurgere de apă. Tot atât de alarmantă se arată și situația râului Botna, potrivit postului Căușeni. Lăpușnița, afluentul râului Lăpușna, la fel a rămas fără apă.

Răutul e și el la un pas de a-și înceta deversarea în Jeloboc, debitul său ajungând la doar 6% din norma multianuală pentru această perioadă.

Geneza Secetei Hidrologice o constituie evoluția anormală a condițiilor hidrometeorologice, în primul rând, din cauza precipitațiilor, care au lipsit sau s-au înregistrat în cantități modeste, însoțite de temperaturi ridicate, pe parcursul lunii august.

Seceta hidrologică reprezintă riscul ecologic cu cea mai mare stabilitate, care poate avea efecte pe termen lung, în special asupra populaţiei din mediul rural, dependentă de activitatea agricolă, ramură economică supusă permanent capriciilor vremii.

În ţara noastră, producerea secetei hidrologice şi a fenomenelor asociate acesteia (aridizare şi deşertificare) sunt determinate atât de cauze naturale, respectiv cantităţile mici de precipitaţii sau lipsa acestora o perioadă lungă de timp, cât şi de o serie de factori de natură antropică.

Cristina Parfeni