Pe parcursul lunii aprilie are loc creşterea semnificativă a temperaturii medii lunare a aerului (cu 6-7ºC) faţă de luna martie, transmite CURENTUL.

Valorile ei medii pe teritoriul Republicii Moldova constituie între +9ºC la nord şi +11ºC la sud. Cea mai rece lună aprilie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1955 – temperatura medie lunară a aerului a variat în teritoriu între +5,0ºC (Briceni) şi +6,5ºC (Cărpineni). Cea mai caldă lună aprilie a fost în anul 2018, când temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +14,0ºC (Ștefan-Vodă) și +15,7ºC (Fălești).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºC în direcţia creşterii ei se înregistrează pe teritoriul țării, de obicei, în intervalul 16-23 aprilie (trecerea stabile prin +8ºC, fapt care indică sfârşitul sezonului de încălzire, are loc în medie pe 5-13 aprilie).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii oscilează în teritoriu între -1..-6ºC (1963) și +22..+25ºC (2012, 2013). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii constituie în teritoriu -14,2ºC (Soroca, 4 aprilie 1963), iar maxima absolută – +32,5ºC (Fălești, 29 aprilie 2012).

În luna aprilie îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul țării în medie până la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului – până la 22-30 aprilie, însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai.

Cantitatea lunară a precipitaţiilor în aprilie pe teritoriul țării constituie 30-50 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este în medie de 8-10 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins valoarea de 172 mm (Balasineşti, 2008), iar cea mai mare cantitate zilnică – 98 mm (Balasineşti, 23 aprilie 2008). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie.

Ninsori se semnalează izolat în jumătatea de nord a țării în medie până la 10 aprilie, însă în unii ani se pot semnala şi în luna mai. În restul teritoriului cea mai târzie dată a ninsorilor este 28 aprilie (Tiraspol, 1987). Termenul cel mai tardiv de topire a stratului de zăpadă în teritoriu este 22-27 aprilie, cea mai mare grosime a acestora a atins în unele zile 57 cm (Chișinău, 21 aprilie 2017).

În luna aprilie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 1-4 zile) şi descărcări electrice (1-2 zile). Se pot semnala viscole şi grindină, dar frecvenţa lor este destul de mică (nu mai mare de 1-3 cazuri în 10 ani).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna aprilie îl prezintă îngheţurile (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului până la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie) şi vântul puternic. Ele se semnalează în medie o dată în 3 şi 5 ani respectiv. Căderile de grindină intensivă sunt posibile în medie o dată în 13 ani, iar ploile torenţiale – în medie o dată în 20 ani.