Săptămâna Mondială de conștientizare a rezistenţei la antibiotice, care se desfășoară între 13 şi 19 noiembrie, are ca scop creșterea gradului de conștientizare privind creșterea rezistenței la antibiotice la nivel mondial și naţional pentru a încuraja cele mai bune practici în rândul publicului larg, lucrătorilor din domeniul sănătății și sănătății animalelor pentru a evita în continuare apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice, transmite CURENTUL.

În acest scop, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează și atenționează asupra riscurilor utilizării necontrolate a antibioticelor la animale.

Antibioticele sunt medicamente esențiale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor și a animalelor, însă utilizarea excesivă sau inadecvată a acestora poate duce la apariția de bacterii care sunt rezistente la tratamentul cu antimicrobiene. Acest fenomen, numit rezistența la antibiotice, pune un risc major asupra controlului maladiilor în întreaga lume.

Folosirea în exces a antibioticelor, generează riscul ca bacteriile să devină rezistente, ceea ce înseamnă că infecţiile – chiar şi cele de rutină – vor fi mai dificil de vindecat. Utilizarea abuzivă şi excesivă a antibioticelor în fermele de animale stimulează rezistenţa bacteriilor care se poate răspândi și la oameni prin consumul alimentelor de origine animală.

De aceea, este important ca toate structurile naţionale medicale şi veterinare să întocmească strategii pentru combaterea antibiorezistenţei, pentru a ajunge la un consens, astfel încât lupta pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene să devină eficientă prin:

– măsuri pentru evitarea utilizării preventive a substanţelor antimicrobiene,

– acţiuni sanitar-veterinare pentru a restricţiona administrarea de antimicrobiene la animale, care sunt de o importanţă excepțională pentru sănătatea umană,

– îmbunătăţirea practicilor de prescriere şi utilizare prudentă a substanţelor antimicrobiene, (de exemplu, administrarea să se efectueze numai pe baza testării sensibilităţii la antimicrobiene);

– utilizarea instrumentelor de diagnosticare, inclusiv teste rapide în sectorul veterinar ca mijloc de aplicare corectă a prescrierii de substanţe antimicrobiene.

Utilizarea prudentă a antimicrobienelor pentru minimizarea riscului de apariţie şi răspândire a fenomenului de rezistenţă, trebuie abordată întrun context mult mai larg, alături de bunăstarea animalelor, îmbunătăţirea condiţiilor de igienă, nutriţie, status imunologic (stimulare nespecifică şi specifică prin vaccinare), etc..

La utilizarea substanţelor antimicrobiene a căror risc pentru sănătatea publică este estimat ca fiind major, este necesară o atenţie sporită pentru a asigura eficacitatea continuã a acestor substanţe antimicrobiene şi pentru a reduce la minimum dezvoltarea rezistenţei la antimicrobiene.

Antibioticorezistenţa este un fenomen complex, un fenomen pe care nu poți să îl gestionezi printr-o abordare doar la nivel sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor. Ea necesită aplicarea sistematică cu componente educaționale, de sănătate publică și de sănătate sanitar-veterinară și, împreună cu sănătatea mediului, să fie înglobate într-o strategie pe care să o respectam și să o urmăm pas cu pas.

Reeşind din cele expuse, este nevoie de o abordare integrată și de cooperare interdisciplinară la nivel național, iar la nivel internațional se cere cooperarea între state cu implicarea organizațiilor internaționale, precum OMS, OIE, ONU sau FAO.

Cristina Parfeni