„Dragi prieteni, securitatea statului nu se supune privatizării. Azi, Parlamentul Republicii Moldova a votat repetat Legea privind securitatea aeronautică cu modificări promovate de către Poliţia de Frontieră pe perioada mandatului meu, cu insistența colegilor care nu s-au lăsat după ce guvernarea Partidului Democrat a promovat prima variantă a legii menționate care prevedea privatizarea securității aeronautice de către un agent economic care deja era înregistrat”. Despre aceasta declara Rosian Vasiloi, șef al Poliției de Frontieră în perioada iunie-decembrie 2019, informează CURENTUL.

Vasiloi menționează că, „regretabil, dar, la data de 23.11.2018 proiectul de lege privind securitatea aeronautică a fost votat de Parlament în lectura a II în varianta în care competenţa Poliţiei de Frontieră de asigurare a securităţii aeronautice a fost exclusă”.

„Ulterior, Legea privind securitatea aeronautică nr. 260 din 23 noiembrie 2018 a fost expediată Președintelui Republicii Moldova pentru promulgare.

La data de 25 februarie 2019 Legea prenotată, prin nota Președintelui Republicii Moldova, nu a fost promulgată și restituită Parlamentului pentru a nu permite excluderea autorităților statului din procesul de asigurare a securității aeronautice.

La data de 18 octombrie 2019 prin scrisoarea nr. 02/2-02-747 Președinția Republicii Moldova (după insistențele noastre) s-a expus repetat asupra conceptului privind nepermiterea excluderii Poliției de Frontieră din procesul de asigurare a securității aeronautice precum și a delegat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră competența de a prezenta amendamentele la Legea de referință în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului precum și în ședința plenară.

În perioada iulie 2019-decembrie 2019 am susținut plenar amendamentele la Legea privind securitatea aeronautică nr. 260 din 23 noiembrie 2018. La data de, 20 noiembrie 2019 eu personal am prezentat amendamentele la Legea privind securitatea aeronautică în ședința Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului unde am obținut avizul pozitiv.

Pentru a fi maximum convingător în necesitatea efectuării amendamentelor pe scurt voi prezenta cum a evoluat proiectul de lege privind securitatea aeronautică și care a fost scopul acestuia, precum și riscurile majore generate în adresa securității statului.

A priori menționez că, Poliţia de Frontieră este investită cu competențe de asigurare a controlul frontierei şi autorizare a trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova de către persoane şi mijloace de transport, precum și asigurarea securităţii aeronautice prin efectuarea controlului de securitate al pasagerilor, al bagajelor, al încărcăturilor, al personalului aeronautic şi al personalului de protecţie a zonelor de securitate cu acces limitat în cadrul aeroporturilor Republicii Moldova.

Competenţele Poliției de Frontieră, inclusiv cele menţionate supra sânt stabilite în art.6 din Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră, în Legea nr.215 din 04 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova precum și în art. 8 alin. (2) din Legea nr. 92 din 5 aprilie 2007 privind securitatea aeronautică.

La începutul anului 2016 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (reprezentat de dl Sergiu Bucătaru) a început să promoveze proiectul de lege privind securitatea aeronautică, prin care competenţele Poliţiei de Frontieră indicate supra au fost excluse, prin transferarea acestora către operatorul aeroportuar (agent economic), fiind sistematic promovat și de unele persoane din Poliția de Frontieră, care după demisia mea s-au regăsit în funcții.

Astfel prin prin proiectul de referință (redacția anului 2016) s-au promovat interesele agentului economic deoarece:

Măsurile de asigurare a securităţii aeronautice nu se limitează doar la controlul de securitate a pasagerilor şi bagajelor de mână, care are loc după controlul de frontieră, dar şi alte tipuri de controale de securitate care se efectuează în toate locurile de acces în aeroport, acestea fiind:
– Controlul accesului în zona de operaţiuni aeriene şi în zonele de securitate cu acces restricţionat;
– Controlul de securitate al vehiculelor inclusiv pentru care s-a autorizat accesul în zona de securitate cu acces restricţionat;
– Controlul de securitate al bagajelor de cală, inclusiv cele neînsoţite;
– Controlul de securitate al mărfurilor şi poştei;
– Controlul de securitate al proviziilor de bord;
– Controlul de securitate al proviziilor de aeroport”, a scris oficialul.

Rosian Vasiloi, în concluzie, a spus că în cazul adoptării finale în redacția anului 2016 a proiectului de lege cu privire la securitatea aeronautică excludea autoritatea statului prin Poliţia de Frontieră, în calitate de factor de decizie, din procesele de control enumerate mai sus, ipotetic, permitea agentului economic să introducă şi să scoată necontrolat în/din aeroport, respectiv să treacă peste frontiera de stat persoane şi bunuri, ceea ce se făcea, dar controlat prin scheme ilegale coordonate de Partidul Democrat (oamenii din anturajul lui Plahotniuc), în special în perioada anilor 2016-2019, dar care erau testate în perioada anilor 2012-2016.

„În aceste 5 luni cât am avut onoarea să conduc Poliția de Frontieră, am bătut alarma asupra pericolului de transmitere a competenţelor de asigurare a securităţii aeronautice către un agent economic deoarece acest fapt va distorsiona întreg sistemul de asigurare a securităţii statului, or, agentul economic nu poate să asigure, că în proces nu vor fi implicate persoane cu antecedente penale, de asemenea aflându-se în imposibilitatea efectuării măsurilor speciale de investigaţii precum şi măsurilor procesual-penale, aceste competenţe aparținând în exclusivitate autorităţilor publice.

Am evidenţiat şi faptul agresiunii militare din partea Federației Ruse în Ucraina, aspect care generează creșterea graduală a riscurilor de provocări şi atentate de factură teroristă, iar capacitatea de diminuare a acestor riscuri poate fi asigurată doar de Poliţia de Frontieră în colaborare cu alte autorităţi publice.

În altă ordine de idei, în argumentele noastre menţionam că în costul biletului de avion, este inclusă taxa de 3 euro pentru cheltuieli de securitate care este percepută de operatorul aeroportuar, iar sumele acumulate sunt destinate strict pentru organizarea măsurilor de securitate, cum ar fi procurarea echipamentelor speciale, instruirea personalului, alte cheltuieli legate de asigurarea securităţii aeronautice. Accentuăm în acest sens că, sumele acumulate din taxa menţionată se ridică sub 10 mil. euro anual. La fel, am punctat că statul Republica Moldova prin intermediul Poliţiei de Frontieră asigură aproximativ 80% din activităţile de asigurare a securităţii aeronautice, respectiv logic ar fi ca tot statul să valorifice şi să planifice utilizarea eficientă a acestor sume acumulate din taxa pentru cheltuieli de securitate, pe când în prezent agentul economic a monopolizat tot procesul în scop de a asigura profituri financiare enorme.

Concluzionând, remarcăm faptul că, potrivit art.16 alin.(1) din Constituția RM „Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului”, iar această îndatorire (constituțională) poate fi asigurată exclusiv de organele de stat și nu prin intermediul agenților economici, al căror scop constă în apărarea investițiilor financiare și nu a securității statului”, a mai spus Vasiloi.

Totodată, el a adus mulțumiri – „colegilor din Poliția de Frontieră care au fost implicați plenar în procesul de promovare a acestei legi, care readuce competențele pentru instituție în asigurarea securității naționale în punctele de trecere a frontierei de stat aeroportuare” „și deputaților din Parlamentul Republicii Moldova care au aprobat Legea în varianta propusă de către Poliția de Frontieră, inclusiv și unora din ei care în toamna anului 2018 au votat pentru excluderea Poliției de Frontieră din asigurarea securității în Aeroportul International Chișinău. Voi ne faceți și mai siguri în ceea ce facem”.

Cristina Pendea