Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul misiunii de follow-up privind „Evaluarea implementării cerințelor și recomandărilor înaintate prin HCC nr.43 din 22 septembrie 2017 cu privire la Raportul auditului performanței „Eficiența gestiunii economico-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populației”.

Obiectivul general al misiunii de follow-up a constat în evaluarea de către echipa de audit a modului în care au fost abordate,executate și implementate cerințele și recomandările înaintate de CCRM, precum și impactul obținut în urma implementării și executării acestora.

Misiunea de audit precedentă s-a axat pe evaluarea calității și cost-eficienței serviciului public de alimentare cu apă, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile asupra faptului că administrarea întreprinderilor ce prestează servicii de aprovizionare cu apă și de canalizare a fost realizată de către AAPL (Autorități ale administrației publice locale) și APC (Administrație publică centrală) conform clauzelor sistemului de management corporativ și financiar, precum și în spiritul eficacității și legalității administrării patrimoniului public.

Probele de audit au fost colectate la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Agenția „Apele Moldovei”, Agenţia de Mediu, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Î.S. „Acva Nord”, S.A. „Apă-Canal Chișinău” (SA AC Chișinău), Î.M. „Regia Apă-Canal Bălți” (ÎM RAC Bălți), S.A. „Apă-Canal” Cahul, S.A. „Regia Apă-Canal Orhei”, S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” (SA RAC Soroca), Î.M. „Apă-Canal Ungheni”, Î.M. „AQUA Basarabeasca”, Î.M. „Apă-Canal din Basarabeasca”, Î.M. ,,Apă-Canal” (ÎM AC) din or. Căușeni, Î.M. „Direcția de Producție Gospodăria Comunal-Locativă” (ÎM DPGCL) or. Fălești, S.A. „Servicii Comunale Florești”, Î.M. „Gospodăria Comunală” din or. Nisporeni, S.A. „Apă-Canal Nisporeni”, Î.M. Direcția de Producție ,,Apă-Canal” (ÎM DP AC) din or. Ștefan Vodă, Î.M. Direcția de Producție din or. Anenii Noi, ÎM „Servicii Comunale Vatici”, ÎM „Infocom”, autoritățile administrației publice locale de nivelul I și de nivelul II (inclusiv din municipiile Chișinău, Bălți, Cahul, Orhei, Soroca şi Ungheni, orașele Basarabeasca, Căușeni, Fălești, Florești, Nisporeni și Ștefan Vodă, Anenii Noi, comuna Seliște, Vatici.

Rezultatele misiunii de follow-up relevă că, din totalul de 419 de cerințe și recomandări înaintate de audit prin Hotărârea Curți de Conturi nr. 43 din 22.09.2017, la 33 de entități au fost implementate integral 67 (16%) cerințe și recomandări, parțial – 135 (32%) de cerințe și recomandări, iar 217 (52%) de cerințe și recomandări au rămas neimplementate. Cel mai înalt grad de implementare a recomandărilor, 40% (8) din numărul celor înaintate a fost înregistrat de două ÎAC (Întreprinderi ce prestează servicii de aprovizionare cu apă și de canalizare): ÎM DPGCL Fălești și ÎM DP AC Ștefan Vodă.

Principala cauză care a determinat implementarea modestă a cerințelor și recomandărilor este voința scăzută a autorităților publice centrale și locale și a managerilor ÎAC de a pune în practică recomandările Curții de Conturi, precum și de a monitoriza și a administra acțiunile de implementare a lor. Astfel, utilizarea fântânilor arteziene proprii și dezicerea agenților economici de serviciile de aprovizionare cu apă condiționează ratarea de către ÎAC a veniturilor din realizarea apei, precum și menținerea unui tarif majorat.

MADRM până la moment nu a asigurat efectuarea inventarierii fântânilor arteziene, sondelor din toate raioanele țării, și nu dispune de o informație pertinentă, completă și veridică privind numărul și starea acestora. În perioada 1999-2019 Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale (AGRM) a finisat inventarierea fântânilor arteziene numai din 15 raioane. Potrivit informațiilor prezentate, reieșind din posibilitățile AGRM, inventarierea tuturor fântânilor arteziene s-ar putea finaliza peste 19 ani, la acel moment informația obținută riscă să fie deja neveridică și învechită.

De asemenea, MADRM nu a întreprins măsuri pentru conformarea deținătorilor de fântâni arteziene la prevederile cadrului legal-normativ existent privind autorizația de mediu pentru folosirea specială a apei și nu duce o evidență a resursei naturale subterane utilizate. Acest fapt contribuie la captarea neautorizată, de către deținătorii de sonde proprii, a apei, nedeclararea volumului de apă captat și neachitarea taxelor pentru folosirea resurselor naturale si poluarea mediului, precum și contaminarea resurselor naturale de apă. Potrivit datelor din Registrul autorizațiilor de mediu pentru folosință specială a apei, la situația din 01.11.2019, în raioanele unde au fost efectuate lucrări de inventariere, dispun de autorizații de mediu – 360 fântâni arteziene din 1388 fântâni în stare funcțională, ceea ce constituie 26,7%.

Contractele semnate cu Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ (ÎM GFL) nu conțin prevederi despre modalitatea de calcul și facturare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, livrat consumatorilor din sectorul comunal. În mun. Chișinău, în calitate de intermediar a decontărilor, activează ÎM „INFOCOM” care, în numele operatorului sau a gestionarului fondului locativ (GFL), asigură, în bază de contract, distribuirea pe apartamente a volumelor de servicii comunale furnizate, prestate, emiterea și expedierea bonurilor de plată, perceperea plăților de la consumatori și transferul acestora operatorilor, informarea consumatorilor privind facturarea și obligațiile de achitare a plăților pentru serviciile consumate.

Facturarea serviciului livrat consumatorilor din sectorul comunal se efectuează în baza datelor înregistrate de contoarele individuale, instalate în apartamente conform normativului de consum aprobat și volumului diferenței înregistrat la contorul comun de la branșamentul blocului locativ, repartizat integral consumatorilor, proporțional volumului înregistrat de către aceștia. De menționat, că agenții economici care își au sediile în blocurile locative nu participă la distribuția diferenței de volum, ceea ce relevă o abordare discriminatorie față de consumatorii casnici.

Similar cu anul 2016, în anul 2018 se constatată date contradictorii, privind volumul de apă nerepartizat consumatorilor. Astfel, potrivit datelor înregistrate de către SA AC Chișinău, în anul 2018, volumul de apă nerepartizat a constituit 698,2 mii m3, în valoare de 7,4 mil. lei, iar conform datelor ÎM „INFOCOM” – volumul de apă nerepartizat a constituit 379 mii m,3 în valoare de 4,05 mil. lei. Divergențele înregistrate nu au fost explicate de nici o entitate.

Facturarea diferenței volumului de apă înregistrat la contorul comun al blocurilor locative, se efectuează neuniform, în baza unor indicații neregulamentare și în lipsa unor prevederi clare.

De menționat, că datoriile înregistrate de către consumatorii casnici ai serviciului de apă și de canalizare, care la situația din 31.10.2019, potrivit datelor prezentate de către ÎM „INFOCOM”, au constituit 68,2 mil. lei, nu sunt înregistrate în evidența contabilă nici la operator, nici la ÎM „INFOCOM” și nici la ÎM GFL.

Serviciul de aprovizionare cu apă și de canalizare, furnizate populației, care este un serviciu mai prioritar și mai vital decât alte servicii comunale, în continuare este scutit de TVA, ceea ce determină majorarea cheltuielilor operatorului de apă și de canalizare, și respectiv, majorarea tarifului, ceea ce afectează populația cu venituri mici.

Capitalizarea datoriei neachitate în termen de către ÎAC a dobânzii și neaprobarea tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă și de canalizare și a serviciilor auxiliare, prestate de către operatori influențează negativ posibilitatea ÎAC de a-și onora obligațiunile financiare față de Guvern, ce țin de achitarea împrumuturilor contractate, acestea intrând în imposibilitate de plată, ceea ce creează riscul ca ÎAC vor iniția proceduri de lichidare și falimentare a întreprinderii. Astfel, Ministerul Finanțelor, în anul 2018, a revizuit prevederile contractelor subsidiare, încheiate cu unele ÎAC și APL, în lipsa asigurării și evaluării capacității de plată a acestora. Termenul de achitare a creditelor a fost extins cu 7 ani și capitalizată datoria formată din neachitarea în termen de către ÎAC a dobânzii, care numai la 3 ÎAC, a constituit suma de 2,8 mil. lei.

Prestarea serviciului public de aprovizionare cu apă și de canalizare de către mai mulți prestatori în aceiași localitate, creează situația că operatorii aplică, tarife diferite, iar unii consumatori sunt discriminați în comparație cu alții. AAPL din două localități nu au întreprins măsuri pentru remedierea celor constatate.

Astfel, în orașul Basarabeasca la situația din 01.10.2019, ÎM „AQUA Basarabeasca” presta serviciul de alimentare cu apă consumatorilor casnici la tariful de 9,0 lei/m3 (tarif aprobat de către Consiliul orășenesc în anul 2012), iar Î.M. „Apă-Canal din Basarabeasca”, aplica tariful de 20 lei/m3 – de două ori mai mare.

În orașul Căușeni, până în prezent, serviciul public de aprovizionare cu apă este prestat de 4 operatori licențiați, inclusiv ÎM AC Căușeni.

ÎM AC Căușeni, având posibilitatea de a presta serviciul de aprovizionare cu apă în tot orașul, doar la livrările efectuate de un agent economic a ratat venituri, estimate de audit, în anul 2018 în sumă de 821,7 mii lei și în anul 2019 – în sumă de 699,8 mii lei. În același timp, din bugetul local au fost alocate mijloace financiare pentru achitarea plăților pentru creditul contractat de ÎM în perioada anterioară, care au constituit în total 1189,0 mii lei ( în 2017 – 450,0 mii lei; în 2018 – 473,0 mii lei și în 2019 – 266,0 mii lei). Adițional au fost alocate mijloace financiare din bugetul local și pentru alte cheltuieli, care , doar în anul 2019 au constituit 454,0 mii lei.

ANRE aprobă normativele consumului tehnologic și a pierderilor de apă în baza calculelor cu aplicarea formulelor reglementate prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea ANRE nr.180 din 10.06.2016. Analiza volumului pierderilor efectiv înregistrate vis-a-vis de volumul pierderilor aprobat de către ANRE, denotă că la ÎAC pierderile efectiv înregistrate în anul 2018 depășesc volumul aprobat de către ANRE.

SA RAC Soroca prestează servicii de aprovizionare cu apă în 6 localități. Deși infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului de aprovizionare cu apă din localitatea Rublenița este practic nouă, aceasta fiind construită din surse externe (BERD) în anul 2010, aici sunt înregistrate pierderi considerabile de apă, care în anul 2018 au constituit 30,4% din volumul apei livrate în această localitate. O situație analogică se atestă și în localitatea Zastînca, în anul 2018 fiind înregistrate pierderi în mărime de 59,5% din volumul de apă.

În perioada anilor 2017-2019 ÎM „RAC Bălți” volumul de apă raportat la pierderi a constituit 61,1% din volumul de apă procurat și captat. În același timp apele uzate deversate în sistemul de canalizare, gestionat de către SRL „Glorin Inginering”, au constituit 26217,3 mii m3, sau cu 13716,4 mii m3 mai mult față de volumul de apă realizat de către ÎM RAC Bălți (12500,9 mii m3). Cele menționate denotă riscul unui consum fraudulos de apă din rețelele ÎM RAC Bălți, fapt care poate fi explicat doar prin o activitate necorespunzătoare de identificare a furturilor de apă, atât din partea întreprinderii, cât și a AAPL mun. Bălți.

ÎAC auditate (cu excepția ÎM DPGCL Fălești) nu au elaborat și aprobat normativele de muncă, pentru asigurarea fundamentării statelor de personal și a structurii organizațional-economice a entității, reieșind din specificul tehnologic și de producție a întreprinderii. Neaprobarea normativelor de muncă influențează estimarea minimului de personal necesar, ca urmare statele de personal ale ÎAC sunt exagerate, iar volumul de muncă aferent unei funcții este incert. Economiile din fondul de remunerare a muncii sunt direcționate pentru acordarea plăților stimulatorii.

Atât AAPL, cât și ÎAC nu au stabilit persoanele responsabile de deficiențele identificate de către auditul precedent, acestea nefiind trase la răspundere conform cadrului legal existent și nefiind asigurată stabilirea și restituirea prejudiciului adus ÎAC.

Cristina Pendea