Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat rezultatele tuturor auditurilor financiare desfășurate asupra celor 14 ministere pentru exercițiul bugetar 2024. O concluzie relevantă este că 12 dintre aceste instituții au primit opinie cu rezerve, ceea ce reflectă existența în continuare a unor deficiențe în gestionarea, înregistrarea și raportarea fondurilor publice.

Opinia cu rezerve, deși mai puțin severă decât opinia contrară, indică faptul că situațiile financiare prezentate conțin denaturări importante, care afectează parțial imaginea fidelă a poziției financiare a instituțiilor. Aceste denaturări nu sunt omniprezente, dar sunt suficient de relevante pentru a limita gradul de încredere al auditorilor în corectitudinea rapoartelor examinate.

În mod particular, în cazul Ministerului Finanțelor, se constată o tendință de regres, instituția obținând în perioada 2021–2023 opinii fără rezerve, iar în 2024 fiind retrogradată la opinie cu rezerve. Acest regres evidențiază fragilitatea progreselor înregistrate anterior și subliniază importanța menținerii unui angajament instituțional constant față de calitatea raportării financiare.

Alte instituții care au primit opinie cu rezerve sunt Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Educației și Cercetării (MEC), precum și Ministerul Energiei (ME). Această concentrare largă a opiniilor cu rezerve indică existența unor probleme sistemice la nivelul administrației publice centrale, în special în domeniul evidenței patrimoniului, controlului intern și respectării principiilor contabilității de angajamente.

Auditul a relevat, în mod repetat, faptul că numeroase ministere nu au reușit să soluționeze disfuncționalități identificate încă din anii precedenți. Printre cele mai frecvente probleme se numără evidențierea incompletă sau eronată a activelor patrimoniale, cum ar fi terenurile, clădirile, echipamentele și alte bunuri de stat, care nu sunt înregistrate în totalitate în contabilitate sau sunt evaluate necorespunzător. De asemenea, continuă să fie întâlnite erori în clasificarea cheltuielilor și veniturilor, ceea ce afectează claritatea execuției bugetare și compromite fundamentarea deciziilor de politici publice.

Lipsa unei evidențe riguroase a contribuțiilor în capitalul social al întreprinderilor din subordine rămâne o altă vulnerabilitate majoră, la fel ca și aplicarea incorectă a normelor privind amortizarea mijloacelor fixe. În multe cazuri, metodele de calcul nu respectă standardele contabile în vigoare, ceea ce duce la raportări denaturate ale valorii activelor și ale cheltuielilor de exploatare. Unele exemple de neconformități sunt redate mai jos.

Auditul a constatat neînregistrarea  în evidența contabilă a Ministerului Finanțelor a două bunuri imobile, în valoare totală de 9,1 milioane lei, deși acestea fac parte din domeniul public al statului și se află în administrarea ministerului. Aceste bunuri sunt în prezent înregistrate ca fiind în proprietatea unei instituții publice care activează în condiții de autogestiune, în cadrul căreia Ministerul Finanțelor  are calitatea de fondator. Această situație contravine prevederilor legale în vigoare, potrivit cărora bunurile care aparțin statului trebuie administrate și contabilizate de către APC și nu pot face obiectul dreptului de proprietate al instituțiilor care activează în regim de autogestiune.

Nerespectarea prevederilor metodologice privind contabilizarea rezultatelor reevaluării activelor de către Serviciul Vamal a condus la subevaluarea valorii activelor și a veniturilor din reevaluarea activelor în sumă de 12,5 milioane lei.

O altă deficiență semnalată de audit vizează lipsa unui cadru normativ clar privind evidența bunurilor confiscate, fapt care determină practici contabile neuniforme în cadrul entităților subordonate MF. Astfel, Serviciul Vamal înregistrează aceste bunuri în evidența extrabilanțieră, iar Serviciul Fiscal de Stat menține doar o evidență analitică, fără a contabiliza efectiv bunurile, în pofida faptului că valoarea acestora este de peste 41 milioane lei.

Contabilizarea incorectă a rezultatelor reevaluării activelor gestionate de către Ministerul Afacerilor Externe a condiționat subevaluarea în rapoartele financiare consolidate a valorii clădirilor cu 60,7 milioane lei, a valorii aferente terenurilor cu 5,4 milioane lei și a veniturilor din reevaluarea activelor cu 66,1 milioane lei. De asemenea, interpretarea incorectă a cadrului normativ de către o misiune diplomatică a determinat întocmirea neconformă a operațiunilor contabile, care a diminuat valoarea clădirii cu 22,4 milioane lei, majorând cu suma respectivă valoarea terenului.

În cazul auditului la Ministerul Afacerilor Interne s-a constatat, că contabilizarea incorectă a reevaluării activelor gestionate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) a condiționat subevaluarea veniturilor și valorii clădirilor cu 49,7 milioane lei. Concomitent, trei subdiviziuni ale MAI – Aparatul Central, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) – au înregistrat rezultate ale reevaluării pentru active complet amortizate, fără ajustarea duratei de funcționare utilă, ceea ce a condus la supraevaluarea soldului uzurii clădirilor cu 95,6 milioane lei, iar a cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe și rezultatul financiar din anul curent – cu 31,6 milioane lei.

Recunoașterea eronată a infrastructurii de comunicații de către Serviciul Tehnologii Informaționale și IGPF a generat subevaluarea „Instalațiilor de transmisie” cu 260,1 milioane lei; supraevaluarea „Mașinilor și utilajelor” cu 241,3 milioane lei; supraevaluarea „Construcțiilor speciale” cu 17,7 milioane lei etc. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) nu a respectat criteriile de recunoaștere a investițiilor capitale finalizate ca mijloace fixe, ceea ce a condus la supraevaluarea investițiilor în curs de execuție și subevaluarea valorii clădirilor cu 57,6 milioane lei.

Auditul a evidențiat că Ministerul Apărării nu a respectat prevederile art. 4 din Legea nr. 246/2017, prin care bunurile din domeniul public nu pot fi transmise în capitalul social al întreprinderilor de stat. Deși întreprinderile au fost fondate anterior intrării în vigoare a legii, ministerul nu a întreprins măsuri corective. Lipsa unei liste exhaustive a bunurilor și lipsa recunoașterii contabile corespunzătoare nu permite confirmarea valorii raportate la contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, estimată ca fiind subevaluată semnificativ.

MA nu a înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile 89 de clădiri în valoare de 286,7 milioane lei și patru loturi de teren în valoare de 66,8 milioane lei.

Ministerul Justiției nu a raportat valoarea activelor moștenirii culturale, din cauza lipsei evaluării și recunoașterii acestor bunuri de către Agenția Națională a Arhivelor (ANA). Deși dosarele sunt păstrate în depozitele ANA și sunt catalogate drept monumente culturale cu valoare istorică, științifică și culturală, evaluarea acestora nu a fost efectuată din cauza lipsei unui cadru normativ care să stabilească criteriile de evaluare.

Carențele la ținerea evidenței contabile în cadrul MJ au condus la supraevaluarea grupei de conturi „Clădiri” cu 8,8 milioane lei și subevaluarea grupei de conturi „Construcții speciale” cu 4,3 milioane lei.

Similar anilor precedenți, în cadrul auditului la MJ au fost constatate disfuncționalități în procesul de valorificare a mijloacelor alocate investițiilor capitale. În anul 2024, cheltuielile efectuate pentru investiții capitale de către instituțiile din subordinea MJ au însumat 10,1 milioane lei, sau 84,17% din volumul precizat (12 milioane lei), ce a constituit doar 40% din volumul aprobat inițial (25,3 milioane lei).  Totodată, pe parcursul anului 2024 nu au fost valorificate mijloacele în sumă de 10 milioane lei, aprobate pentru realizarea Proiectului de construcție a penitenciarului din municipiul Chișinău.

Ministerului Muncii și Protecției Sociale a înregistrat în evidența contabilă 22 clădiri  în valoare de 16,5 milioane lei, deși dreptul de proprietate asupra acestora sunt înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile (RBI) după alte autorități publice. MMPS nu a recunoscut în evidența contabilă și nu deține dreptul în RBI asupra altor 4 clădiri cu suprafața de 108,8 m2. De asemenea, nu a fost înregistrat în RBI dreptul asupra unei clădiri cu valoarea de 14,2 milioane lei, în care au fost efectuate investiții, iar valoarea acesteia nu a fost majorată cu 9,1 milioane lei.

Ministerul are în evidență contabilă două terenuri cu o valoare de 16,9 milioane lei, însă în RBI aceste terenuri sunt înregistrate după alte 2 entități. De asemenea, ministerul deține în evidența contabilă trei terenuri cu o valoare de 1,3 milioane lei, drepturile asupra cărora nu au fost înregistrate în RBI, ceea ce determină riscuri de pierdere a acestora.

În cazul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, auditul a relevat deficiențe în raportarea activelor asupra cărora exercită dreptul de proprietate publică. La situația din 31.12.2024, valoarea drumurilor publice naționale, proprietate publică a statului, raportate de către Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor a constituit 23,7 miliarde lei. Totodată, valoarea totală a terenurilor din administrarea MIDR, conform regulilor de recunoaștere prin metoda de calcul a prețului normativ, constituie circa 38,2 miliarde lei. Prin urmare, la finele anului 2024, grupa de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării” a fost subevaluată cu circa 61,9 miliarde lei.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a subevaluat cu 129,8 milioane lei conturile „Alte venituri și finanțări” și „Alte cheltuieli ale autorităților / instituțiilor bugetare” ca urmare a necontabilizării intrării și ieșirii a terenurilor cu suprafața totală de 55,2295 ha transmise în administrarea Agenției Proprietății Publice. MDED nu a înregistrat în evidența contabilă valoarea imobilelor gestionate economic de către instituțiile publice la autogestiune, în sumă de cca 15,6 milioane lei, precum și valoarea bazei naționale de etaloane, în sumă de 2,8 milioane lei.

Ministerul a clasificat eronat alocațiile bugetare acordate Î.S. Radiocomunicații pentru asigurarea furnizării multiplexului de televiziune, radiodifuziune digitală terestră cu acoperire națională mai mult de 98%, ceea ce a condiționat subevaluarea subvențiilor acordate întreprinderilor de stat cu 25 milioane lei, precum și supraevaluarea granturilor acordate beneficiarilor în interiorul țării cu aceiași sumă.

Auditul la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a identificat abateri semnificative în evidența contabilă a subvențiilor acordate în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, gestionate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), instituție subordonată MAIA. Ca rezultat subvenții în valoare de 82,5 milioane lei au fost înregistrate incorect în evidența contabilă, rezultatul financiar al AIPA fiind supraevaluat, ceea ce a influențat negativ acuratețea raportului financiar consolidat al MAIA.

Ministerul Medului nu a evaluat și înregistrat 334,3 mii ha de terenuri ale fondului silvic transmise spre gestiune întreprinderilor silvice de stat, dintre care doar 65,3 mii ha au drepturile patrimoniale înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Valoarea necontabilizată a acestora se ridică la 4,8 miliarde lei.

Ministerul a recunoscut eronat drept „Construcții speciale”, investiții de 266,4 milioane lei realizate în perioada 2019–2024 în construcții hidrotehnice aflate la balanța altor entități, gestionate de o instituție subordonată. Acest fapt a condus la supraevaluarea contului „Construcții speciale” și la subevaluarea cheltuielilor perioadei cu aceeași sumă.

MM nu a evaluat și nu a recunoscut în evidența contabilă 3,3 mii ha de terenuri ale fondului forestier date în arendă de Agenția „Moldsilva”, dintre care 1,1 mii ha nu au fost delimitate. Ca urmare, soldul contului „Terenuri” și contul „Altor venituri și finanțări” au fost subevaluate cu 161,6 milioane lei.

Ministerului Educației și Cercetării nu a contabilizat în grupa de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării” valoarea terenurilor cu o suprafață de 5 411,56 hectare, în sumă totală de 294,9 milioane lei, gestionate de către 8 instituții de învățământ preluate de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

De asemenea, MEC a înregistrat carențe în aspectul evidenței contabile a patrimoniului public de stat transmis instituțiilor aflate în regim de autogestiune, în care MEC are calitatea de fondator. Ca urmare, nu au fost oferite probe suficiente și adecvate pentru a valida suma de 8 533,1 milioane lei raportată în grupa de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”.

Ministerul Energiei nu a reflectat în evidența contabilă valoarea proprietăților de stat gestionate de către Întreprinderea de Stat „Moldelectrica”, entitate în care deține calitatea de fondator. De asemenea, nu a fost înregistrată suma granturilor capitale alocate întreprinderii în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 284/2023 privind alocarea mijloacelor financiare. Ca urmare, valoarea acțiunilor și altor forme de participare în capital în interiorul țării a fost subevaluată în bilanțul consolidat al ME cu 196,37 milioane lei.

Curtea de Conturi subliniază că, deși opiniile cu rezerve nu atrag sancțiuni legale imediate, ele semnalează aspecte care necesită atenție sporită din partea instituțiilor. Deși au fost întreprinse acțiuni pentru implementarea recomandărilor înaintate, persistarea acestui tip de opinie reflectă faptul că progresele realizate sunt încă insuficiente. În multe situații, dificultățile se datorează unor cauze sistemice, care implică ajustări legislative, clarificări metodologice și un efort coordonat și susținut pentru consolidarea calității gestiunii financiare.

În acest context, Curtea de Conturi atrage atenția asupra necesității adoptării unei abordări mai riguroase și coerente în aplicarea recomandărilor de audit. Consolidarea controlului intern managerial, revizuirea politicilor contabile, îmbunătățirea evidenței bunurilor publice și dezvoltarea continuă a competențelor personalului contabil trebuie să devină obiective instituționale asumate, integrate în procesele de management, și nu tratate ca simple formalități..

Auditul financiar nu este doar o obligație legală, ci și un barometru al bunei guvernări. Fiecare opinie cu rezerve semnalează zone în care transparența, disciplina și responsabilitatea pot și trebuie să fie consolidate. În lipsa unor măsuri eficiente, există riscul perpetuării unor practici contabile inadecvate, cu impact negativ asupra eficienței utilizării banului public și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Curtea de Conturi rămâne ferm angajată în susținerea unui sistem public bazat pe integritate, eficiență și responsabilitate. Rezultatele auditului pentru anul 2024 oferă un tablou clar al problemelor care necesită acțiune, dar și al instituțiilor care pot deveni catalizatori ai schimbării prin asumare și reformă.