Adoptarea Declarației de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională. Astfel, Declarația de Suveranitate stipulează că suveranitatea RSS Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei. Se afirmă supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale, se instituie cetățenia și se prevede dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

În același timp, documentul stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului. Se stabilește că RSS Moldova respectă statutul ONU și își exprimă adeziunea față de principiile acestei organizații, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii și securității, este implicată direct în procesul de cooperare și securitate precum și în structurile europene.

Totodată, este remarcat faptul că „pământul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul RSS Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-știinţific, valorile patrimoniului național” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiționată a RSS Moldova”.

La sfârșit, articolul 13 al documentului stipula că „prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a RSS Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a RSS Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane”.

Declarația de Suveranitate a fost votată cu o singură abținere.

La 23 iunie 1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranității Republicii Moldova, la Chișinău a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale, care poartă atributele statalității – Stema și Drapelul.