Guvern „aproape integral tehnocrat” – e un joc de cuvinte, or aproape integral nu e integral, deci nici tehnocrat nu e și nu exprima esența candidaților la conducerea ministerelor. După cum bine v-ați dat seama mă refer anume la anunțul făcut ieri, de liderul democraților, în privința remanierilor guvernamentale.

„Surprizele” anunțate de democrați erau deja previzibile, deoarece despre eliberarea din funcții a mai multor miniștri actuali s-a scris în presă și în blogosferă, totuși, mai rămâneau unele semne de întrebare cu referire la cine vor fi noii miniștri, dar și care e scopul acestor schimbări neașteptate (deși nu mai uimește nimic în politica moldovenească).

Primul motiv invocat de democrați este faptul că, atunci când sunt înregistrate progrese, faci schimbări pentru ca să ai și mai bune rezultate. O strategie care evidențiază partea pozitivă, totuși, nu văd de ce să înlocuiești un om, dacă a înregistrat succese în activitatea sa?

Al doilea motiv ține, iarăși, de „un Guvern tehnocrat”. Chestia cu „Guvernul tehnocrat” e depășită pentru Moldova, nu o dată s-a discutat și s-a încercat acest lucru – nu s-a reușit și nu se va reuși atâta timp cât candidații la funcțiile de miniștri sunt înaintați de partide politice și au mai și deținut funcții politice în trecut.

Al treilea motiv și, probabil, cel mai plauzibil: Premierul a spus că anul viitor e an electoral și, astfel, miniștrii, dacă nu au apartenență politică, nu vor fi implicați în campanie și-și vor continua munca, iar Guvernul anul viitor are schimbări importante de făcut. Aici apar câteva întrebări: Cum rămâne cu miniștrii care sunt membri ai PDM și PPE? Cine garantează faptul că dacă nu ai carnet de partid nu te vei implica în campanie alături de partid? Și pe cât de oportun este să înlocuiești o persoană în funcția ministru ca să-i oferi responsabilități în cadrul partidului în an electoral?.

Eu nu cred în înlocuirea oamenilor în funcții cu oameni „noi” (care, de fapt, sunt „vechi”), pentru a înregistra progrese și mai mari. Nu am zis-o eu, au zis-o mulți alți experți de renume: Schimbările, reformele, lucrurile noi nu pot fi făcute cu oameni „vechi”. Cea mai mare problemă în implementarea unei reforme sunt anume oamenii și mentalitatea lor și de câte ori vom desemna, din nou și din nou, aceiași oameni, nu vom merge înainte. Ceea ce ne rămâne nouă e să nu ne facem speranțe și așteptări – progrese peste noapte nu vor fi, poate nici peste ani, așa că putem doar să-i urmărim pe „noii vechi” ce vor reuși, dacă vor reuși ceva…or, anul viitor e an electoral…ce mai contează reformele?

Cristina Gurez