Guvernanța corporativă constituie ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare și control al întreprinderilor și societăților publice, raporturile dintre autoritatea publică de supraveghere și organele de conducere, administrare și evaluare, directori/directorat, acționari și alte persoane interesate. Practic, se referă la eficiența sistemelor de management, insistând pe rolul fondatorului, consiliului de administrație, managementului întreprinderii, pe credibilitatea situațiilor financiare și pe eficiența sistemelor de management al riscului.

În Raportul anual al Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) se conțin informații relevante privind constatările și problemele identificate de audit la capitolul participarea statului în sectorul corporativ.

La situația din 01 ianuarie 2023, autoritățile publice centrale ale statului gestionau 245 de entități – agenți economici, dintre care 173 întreprinderi de stat, iar APL – 658, dintre care 49 de societăți pe acțiuni și, respectiv, 609 întreprinderi municipale.

Valoarea cumulată a capitalului social gestionat de întreprinderile municipale, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni, la situația din 01.01.2023, constituia 17480,8 mil. lei, fiind în creștere cu 3069,6 mil. lei față de 01.01.2022.

Contextul geopolitic și economic din regiune în anul 2022 a generat un rezultat total financiar pozitiv de circa 1972,0 mil. lei, al activității societăților pe acțiuni, întreprinderilor de stat și municipale din subordinea autorităților publice. Însă, aceste rezultate ar putea fi periclitate odată cu scăderea inflației și restabilirea canalelor de transport și comunicare ale Ucrainei. Astfel, de viteza de modernizare și eficientizare a activității operaționale a întreprinderilor și societăților publice depinde performanța viitoare a acestora. Dezvoltarea și implementarea unor planuri de continuitate, care să definească măsurile și procedurile pentru funcționarea continuă a fluxurilor de bunuri și servicii prin intermediul întreprinderilor și societăților publice din Republica Moldova ar contribui la gestiunea riscurilor de afaceri și dezvoltare.

Ca și în anii precedenți, Curtea de Conturi reiterează eficiența redusă a companiilor de stat, iar principalele caracteristici comune ale companiilor de stat cu activitate economică țin de calitatea precară a serviciilor prestate și a bunurilor produse, costurile de operare înalte, precum și managementul defectuos, orientat mai mult spre consumul alocațiilor bugetare, decât spre obiective strategice de dezvoltare și afaceri și investiții pentru implementare.

Astfel, eficiența redusă, în comun cu guvernanța slabă a companiilor de stat, generează irosirea banului public și sporirea pierderilor operaționale, degradarea patrimoniului statului și ratarea veniturilor și beneficiilor din utilizarea acestora în activitatea de afaceri.

Curtea de Conturi atrage atenția că finanțarea din bugetul de stat a instituțiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni, nu poate asigura în toate cazurile respectarea în totalitate a principiilor bugetare și a regulilor bugetar-fiscale.

Guvernul continuă să subvenționeze agenții economici de stat, în anul 2022 pentru subvenții fiind aprobate alocații în sumă de 4559,9 mil. lei și executate 4238,8 mil. lei, sau la nivel de 93,0%. Analiza comparativă cu anul 2021 constată o creștere a cheltuielilor executate pentru subvenții cu 894,7 mil. lei (26,8%). La finele anului au fost înregistrate solduri nevalorificate în sumă de 218,9 mil. lei.

Din totalul subvențiilor executate în cadrul administrației publice centrale, în anul 2022 ponderea cea mai semnificativă revine: Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – 44,5% (1 886,5 mil. lei), urmat fiind de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene – 37,9% (1 607,3 mil. lei), Ministerul Mediului – 3,3% (140,4 mil. lei), Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 2,2% (92,6 mil. lei), etc. Printre instituțiile beneficiare de subvenții, se evidențiază alocarea mijloacelor de la bugetul de stat către: Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 1 618,9 mil. lei, S.A. „Energocom” – 243,6 mil. lei, I.P. Compania „Teleradio-Moldova” – 137,3 mil. lei, Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare – 70,9 mil. lei, Î.S. „Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”” – 27,7 mil. lei, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” – 20,9 mil. lei, I.P. „Pensiunea din Holercani” – 6,8 mil. lei etc.

Curtea de Conturi atestă abateri de la cadrul normativ la capitolul finanțarea instituțiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni, acestea referindu-se la gestionarea mijloacelor financiare atât conform regulilor bugetar-fiscale, cât și celor la autogestiune ale întreprinderilor la autogestiune.

Astfel, Ministerul Finanțelor a deschis coduri bugetare unor instituții publice/întreprinderi de stat, prin care acestea au gestionat mijloacele financiare primite de la donatorii externi, care au fost incluse ulterior în executarea și raportarea bugetului de stat.

Curtea de Conturi constată că, în condițiile modalității actuale de finanțare a instituțiilor publice, în lipsa corelării la regulile generale bugetare, anual se condiționează imobilizarea resurselor financiare pe un termen nedeterminat, cu o posibilă utilizare a mijloacelor alocate de la bugetul de stat în condiții de nerespectare a principiului transparenței.