Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, ieri, Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2019, transmite CURENTUL.

Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul de 2019 nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii.

Probele de audit au fost colectate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu solicitarea informațiilor de la entitățile responsabile pentru acumularea veniturilor, documentarea criteriilor care oferă dreptul cetățeanului la prestație, precum și de achitarea prestațiilor și de verificarea corectitudinii acordării acestora.

În baza probelor de audit obținute, Curtea de Conturi și-a exprimat opinia cu rezerve. Drept bază pentru opinia cu rezerve au servit mai multe constatări.

La capitolul venituri, se relevă că calcularea și declararea contribuțiilor este obligația angajatorilor. Colectarea contribuțiilor și controlul corectitudinii calculării și virării lor în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). SFS, ulterior furnizează CNAS informații cu referire la indicatorii declarați de contribuabili.

În urma contrapunerii datelor deținute și raportate de CNAS, cu cele emise de către Ministerul Finanțelor și cele solicitate de la SFS nu au fost stabilite divergențe ale valorii contribuțiilor, precum și ale datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2019.

Totodată, în cadrul misiunii de audit s-a atras atenție la două aspecte importante pentru venituri și anume:

Primul aspect se referă la valoarea transferurilor de la bugetul de stat pentru cota de 6% la fondul de salarizare și la alte recompense prevăzut de a fi compensate pentru angajatorii din agricultură. În anul 2019, contribuabilii din agricultură au admis erori în dările de seamă prezentate la SFS, care au condiționat supraevaluarea cu cca 220 mii lei a sumelor compensate de la bugetul de stat. În anul 2020 CNAS, pe măsura prezentării de către contribuabili a dărilor de seamă corectate, a informat SFS, fiind ajustată suma de 170 mii lei compensată din bugetul de stat. Respectiv, mai urmează a fi diminuate cu 49 mii lei suma compensată de la bugetul de stat, odată cu prezentarea de către contribuabili a dărilor de seamă corectate.

Cel de-al doilea aspect constatat la venituri, se referă la obligativitatea persoanelor, care prestează ocazional muncă necalificată, de a se încadra în sistemul de asigurări sociale, în scopul de a beneficia de pensia pentru limită de vârstă și de ajutor de deces. Auditorii au constatat că, deși, asigurarea este obligatorie, legislația în vigoare nu prevede mecanisme de impunere a acestei categorii de plătitori să contribuie la BASS. Astfel, datele furnizate de către Inspectoratul de Stat al Muncii indică că valoarea posibilelor venituri încasate la BASS de la această categorie de persoane urma a fi cu 3,5 mil. lei mai mare.

Cu referire la cheltuieli, se relevă că estimarea cheltuielilor efective în valoare de peste 21 miliarde lei a fost efectuată ca diferență dintre valoarea plăților determinate de a fi achitate beneficiarilor și sumele care nu au fost ridicate de aceștia, cu excepția lunii decembrie. Deși, în luna următoare plățile neridicate consecutiv mai puțin de 3 sau 6 luni au fost restabilite, instituția nu deține o informație, care este valoarea acestora și nici sistemul informațional nu poate genera astfel de date.

Referitor la datorii, auditul nu a obținut probe suficiente și adecvate cu privire la confirmarea valorii de 111,5 mil. lei la care au fost evaluate și raportate de către CNAS. Limitarea este determinată de faptul că CNAS se află în imposibilitatea de a prezenta lista beneficiarilor cărora datorează prestații, iar în sistemul informațional „Protecția Socială” este posibil de accesat doar datoria pe beneficiar nu consolidată per total.

Faptul că valorile datoriilor raportate nu sunt reale și necesită a fi ajustate este determinat și de faptul că în cazul neridicării consecutive de 3 sau 6 luni a prestației, CNAS a anulat în evidența contabilă obligațiunea sa față de beneficiar, drepturile beneficiarilor fiind menținute doar în sistemul informațional „Protecția Socială”. În context, se relevă că, confirmări ale părților terțe referitor la datoriile față de beneficiarii prestațiilor sociale nu este posibil de obținut dat fiind faptul că CNAS este unicul deținător al acestor date.

Cu referire la creanțele privind plățile achitate necuvenit unor beneficiari se constată că sumele înregistrate și raportate la acest capitol sunt diminuate. Factorii care au generat micșorarea creanțelor sunt atât de natură internă, cât și externă, iar ca exemplu se enumeră:

lipsa în continuare a mecanismului de transmitere și înregistrare a informațiilor privind plățile de ajutor social achitate neîntemeiat beneficiarilor și identificate de Inspecția Socială, în valoare de 2,3 mil. lei;

stabilirea în sistemul informațional „Protecția Socială” a unei constante diferite pentru perioada de gestiune, comparativ cu cea prevăzută în Legea contabilității;

lipsa evidenței sumelor achitate necuvenite ca suport unic și suport financiar.

Referitor la plata prestațiilor sociale, care în cazul neridicării duce la formarea datoriilor, se relevă că, în anul de referință, similar perioadelor anterioare, s-a constatat neridicarea de către beneficiari a tuturor prestațiilor sociale care au fost direcționate spre plată prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei”. Una din cauze este faptul că transferarea mijloacelor bănești are loc pe tipuri de prestații și în zile diferite ale lunii, iar beneficiarul este nevoit să se deplaseze repetat la oficiul poștal pentru a ridica fiecare tip de prestație. Se menționează că, în normele legale și contractele de prestare a serviciilor de distribuire a prestațiilor nu este indicat exhaustiv data când va avea loc transferul mijloacelor bănești către prestator pentru a achita prestațiile. Achitarea etapizată a prestațiilor este determinată de disponibilitatea mijloacelor bănești pentru a acoperi contravaloarea prestațiilor. Aceste circumstanțe pun în dificultate beneficiarul în realizarea dreptului de încasare a prestației și conduce la formarea datoriilor..

Neachitarea integrală a mijloacelor transferate de CNAS a fost constatată pentru ajutoarele sociale, suportul unic, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, precum și alte prestații sociale ale beneficiarilor, pentru care plățile neridicate la situația din 31 decembrie 2019 au însumat mai mult de 111 mil. lei.

Privitor la acordarea prestațiilor sociale, în aspect de conformitate, s-au constatat deficiențe la determinarea mărimii pensiei foștilor angajați ai instituțiilor de forță. Peste 93% din cazurile examinate, erorile se datorează faptului că, documentele prezentate de instituțiile de forță și pe care CNAS le-a luat temei pentru calcularea pensiei au conținut date eronate. Astfel, la stabilirea vechimii în muncă au fost incluse neregulamentar perioade cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie. Ca rezultat, în 10 cazuri din 45 verificate, beneficiarilor le-au fost achitate nejustificat cu 334 mii lei mai mult.

În final, ținând cont de deficiențele identificate, Curtea de Conturi a concluzionat că Raportul Guvernului privind executarea BASS în anul 2019, cu excepția efectelor aspectelor nominalizate, oferă sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil.

Cristina Pendea