Comisia de Control al finanțelor publice (CCFP) a Parlamentului Republicii Moldova a examinat două rapoarte de audit ale Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), transmite CURENTUL.

Constatările și recomandările Raportului auditului asupra rapoartelor financiare ale Agenției ”Moldsilva” încheiate la 31 decembrie 2019 au fost prezentate de Violeta Andrieș, membru al CCRM și Lidia Tonu, șeful echipe de audit.

În opinia Curții de Conturi, probele de audit acumulate au fost suficiente și adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia de audit, determinată de efectul denaturărilor semnificative, precum că, rapoartele financiare nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Agenției „Moldsilva” pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2019, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Curtea de Conturi a depistat un șir de iregularități:

• neaplicarea prevederilor Normelor metodologice, aferente sistemului bugetar, în vederea evaluării și contabilizării terenurilor gestionate, suprafața cărora la 31.12.2019 constituia 337,6 mii ha, a condus la subevaluarea valorii terenurilor fondului silvic cu 13 mld. 630,1 mil. lei;
• interpretarea incorectă de către Agenție a unor prevederi din cadrul normativ în domeniu a condus la subevaluarea veniturilor cu 0,9 mil. lei, prin includerea taxei pe valoare adăugată în cuantumul plății de bază pentru arenda fondului forestier;
• ignorarea prevederilor legislației în vigoare, privind eliberarea autorizațiilor pentru vânatul mistreților, a condus la subevaluarea veniturilor cu 0,3 mil. lei prin eliberare gratuită a acestora, în baza unui ordin administrativ intern, în condițiile în care nici un act legislativ sau normativ din domeniu nu prevede eliberarea gratuită a autorizațiilor respective. Astfel de situații au fost atestate și pentru perioadele 2017-2018, pentru care suma totală a veniturilor posibile spre încasare ar fi constituit 0,8 mil. lei;
• ca urmare a neajustării cuantumului plății pentru arenda fondului forestier de la 4,1 la 19,1 mii lei pentru un ha (aprobat prin HG/770 din 17.06.2016) a dus la necolectarea în volum deplin a veniturilor pasibile spre încasare în valoare totală de 42,8 mil. lei, prin nerevizuirea și neajustarea valorii tuturor contractelor de arendă a fondului forestier pentru anii 2017-2019.
• neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor fondului forestier, cu suprafața de 302,4 mii ha, care duce implicit la riscul de posibilă înstrăinare necontrolată a proprietății statului și neasigurarea integrității patrimoniului statului;
• neraportarea suprafețelor terenurilor (337,6 mii ha) către Agenția Proprietății Publice, ce implică denaturarea datelor din Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului;
• prezentarea segmentată sau neprezentarea informațiilor privind patrimoniul gestionat, inclusiv terenurile fondului forestier sau cu altă destinație pentru includerea în Lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea APP, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2019, cât și în Registrul de stat al proprietății publice, a dus la neincluderea lor în Programul de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019–2023, aprobat prin HG nr. 80/2019. Această situație impune efectuarea neîntârziată a inventarierii totale a bunurilor statului gestionate de Agenția „Moldsilva”.

Raportului auditului asupra raportului financiar al municipiului Chișinău pe anul 2017 a fost pus în discuție de Eduard Moroșan, membru al CCRM, și Sergiu Știrbu, șef al Direcției generale de audit V.

Neconfirmarea situațiilor financiare reale a determinat auditul să efectueze mai multe estimări indirecte, în rezultatul cărora s-a constatat că, denaturările identificate de audit în raportul financiar al municipiului Chișinău pe anul 2017 sunt cuantificate la circa 32,5 miliarde lei, însă această cifră ar fi putut fi și mai mare, dacă ar fi fost obținute probe suficiente și adecvate pentru cuantificarea lor.

Anterior, Curtea de Conturi a realizat mai multe misiuni de audit la municipiul Chișinău, înaintând un șir de recomandări și cerințe, care în consecință au rămas neexecutate, sau au fost executate formal, fără a fi înlăturată cauza deficiențelor depistate.

În acest context, Curtea de Conturi, în misiunile sale de audit, a solicitat efectuarea inventarierii conforme a patrimoniului, dar până în prezent aceasta a fost efectuată doar fragmentar, la nivelul unor entități, fără a se determina valoarea justă a bunurilor. Drept exemplu relevant poate servi înregistrarea sediului central al Primăriei municipiului Chișinău cu modul de folosință „construcție de cultură și agrement”, în calitate de proprietar al acesteia figurând „Republica Moldova” și nu „Administrația publică locală”. De asemenea, construcțiile din patrimoniul național cultural, care pot fi considerate „cartea de vizită” a orașului – Porțile Sfinte și Clopotnița din scuarul Catedralei – nu au proprietari și nu sunt înregistrate nici în evidența contabilă, nici în Registrul Bunurilor Imobile.

Atitudinea iresponsabilă a autorităților a determinat neînregistrarea în evidența contabilă a terenurilor proprietate municipală. În lipsa unei inventarieri la acest capitol, auditul s-a bazat pe datele dării de seamă funciare în care sunt raportate 7,8 mii de hectare de terenuri și a estimat denaturarea la 9,7 miliarde lei, folosind prețul normativ al pământului, care este cu mult mai mic decât prețul de piață.

Neglijând recomandările anterioare ale CCRM, autoritatea publică locală nu a înregistrat în evidența contabilă valoarea construcțiilor speciale în sumă de 2,7 miliarde lei, inclusiv drumurile, podurile, pasajele subterane în valoare de 2,1 miliarde lei. Evidența acestora a fost ținută de Întreprinderea Municipală „Exdrupo” în baza unui registru neactualizat, care indică suprafețe, costuri și denumiri vechi ale străzilor, deși unele dintre acestea au fost structural modificate, redenumite și reconstruite, ceea ce, la rândul său, a atras schimbări de suprafață și valoare. Din această categorie mai fac parte și rețelele electrice, pilonii de iluminare, dispeceratele etc., în valoare de 124,5 milioane lei, aflate la balanța Întreprinderii Municipale „Lumteh”.

O altă problemă majoră care determină denaturări semnificative ale raportului financiar este neînregistrarea în evidența contabilă a creanțelor și datoriilor. În aceste condiții, auditul a stabilit o denaturare a creanțelor și datoriilor aferente arendei și folosinței funciare în sumă de 41,3 milioane lei și, respectiv, 4,7 mil. lei; privatizării fondului funciar în sumă de 0,98 și, respectiv, 1,9 mil. lei, care sunt gestionate de Direcția Arhitectură. Nu au fost înregistrate în situațiile financiare ale mun. Chișinău nici creanțele aferente locațiunii bunurilor imobile în sumă de 23,2 mil. lei și penalitățile aferente în sumă de 2,6 mil. lei, gestionate de Direcția Economie.

Au fost stabilite și alte carențe la capitolul înregistrarea creanțelor și datoriilor, cum ar fi nereflectarea de către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a creanțelor companiilor de construcții, cărora, urmare a 19 decizii ale Consiliului Municipal Chișinău (CMC), le-au fost transmise terenuri pentru construcția blocurilor de locuit, cu condiția trecerii la bilanțul municipalității a unui anumit număr de apartamente. Auditul nu a putut evalua creanțele, care urmau a fi înregistrate în evidența contabilă, deoarece în deciziile CMC au fost indicată doar rata procentuală (între 5% și 20%) din numărul total de locuințe ce urmau a fi construite, nefiind indicată suprafața imobilelor, care trebuia transmisă.

Totodată, în evidența contabilă a Primăriei municipiului Chișinău nu sunt reflectate datoriile de circa 11,6 mil. lei aferente garanției asupra achitării obligațiilor debitoare ale 22 de Întreprinderi Municipale pentru Gestionarea Fondului Locativ (ÎMGFL), potrivit contractelor de credit cu Banca comercială ,,Moldindconbanc” din resursele Programului MOREEFF (Facilitatea de Finanțare a Eficienței Energetice în Sectorul Rezidențial din Moldova, elaborat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru înlocuirea ferestrelor din scările blocurilor de locuințe din gestiunea acestora.

Drept consecință, în anul 2018, bugetul municipal a suportat cheltuieli irecuperabile în sumă de 2,85 mil. lei pentru achitarea împrumuturilor garantate, fără ca Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare să dispună de informații depline privind modul de valorificare de către ÎMGFL a mijloacelor financiare pentru înlocuirea ferestrelor din scările a 216 blocuri de locuit din orașul Chișinău. Confruntându-se datele din informațiile acumulate privind suprafața ferestrelor instalate în unele blocuri de locuit cu măsurările efectuate la fața locului de către echipa de audit, s-au constatat divergențe. Materialele referitoare la acest caz au fost transmise, după competență, Agenției de Supraveghere Tehnică pentru efectuarea verificărilor corespunzătoare. De asemenea, auditul a constatat că, contractarea acestor lucrări s-a efectuat cu grave încălcări ale legislației privind achizițiile publice (în lipsa licitațiilor publice).

Totodată, s-a constatat denaturarea raportului financiar în sumă de 72,0 mil. lei, urmare a majorării în anul 2017 de către Direcția Transport a cheltuielilor aferente asamblării troleibuzelor, care au fost reflectate la contul „Subsidii”, pe când urmau a fi reflectate la contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării” .

Direcția locativ-comunală a clasificat și a raportat neconform ca subsidii serviciile de salubrizare a municipiului, în valoare de 69,3 mil. lei, prestate de către operatorii economici și alocațiile în sumă de 19,4 mil. lei, acordate de Întreprinderea Municipală ,,Spații Verzi” pentru procurarea mijloacelor fixe. În același timp, auditul nu se poate expune asupra plenitudinii și exactității tranzacțiilor aferente serviciilor de salubrizare din cauza lipsei unei proceduri conforme de confirmare a volumului efectiv al serviciului prestat de operatorii economici, inclusiv municipali.

O atenție deosebită în cadrul misiunii de audit a fost atrasă transferurilor cu destinație specială pentru învățământ, în sumă de 1,5 miliarde lei și celor pentru infrastructura drumurilor, în sumă de 104,5 milioane lei. Verificarea modului de utilizare de către mun. Chișinău a transferurilor din bugetul de stat în anul 2017 a relevat neutilizarea a 29,36 mil. lei din transferurile pentru învățământul preșcolar (educația timpurie). Totodată, formula de finanțare a transferurilor pentru învățământul școlar, ca urmare a trendului ascendent al numărului de elevi, nu asigură necesarul financiar în mărime de circa 21 mil. lei.

Deși, cheltuielile de personal sunt executate în sumă de 2,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă 43,68% din totalul cheltuielilor, auditul nu se poate expune asupra realității și regularității acestora din cauza lipsei statelor de personal și a schemelor de încadrare valabile. Totodată, salarizarea unor posturi s-a efectuat cu abateri de la cadrul legal existent, cheltuielile bugetului municipal majorându-se nejustificat cu cel puțin 13,4 mil. lei.

Reieșind din cele expuse, auditul nu a putut confirma veridicitatea și realitatea soldurilor din Raportul financiar auditat, care au existat la începutul și la sfârșitul perioadei auditate.

Cristina Pendea