Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat rezultatele Raportului auditului performanței „Managementul deșeurilor din plastic”, transmite CURENTUL.

Inițiativa realizării unui audit cooperativ de mediu privind managementul deșeurilor din plastic a fost lansată în anul 2019, în cadrul grupului de lucru pentru auditul de mediu al EUROSAI. Astfel, la audit au aderat 11 instituții supreme de audit (ISA), inclusiv CCRM, scopul colaborării fiind nu doar elaborarea unui raport comun, care să ofere o imagine fiabilă și exactă a situației privind managementul deșeurilor din plastic din diferite țări, dar și preluarea bunelor practici în domeniu.

Curtea de Conturi a realizat auditul performanței de mediu privind managementul deșeurilor din plastic cu scopul de a prezenta starea sistemului național din domeniu, în condițiile promovării abordării de limitare a consumului de plastic, de a identifica zonele cu risc înalt de influență degradabilă asupra mediului și de a aduce o valoare adăugată domeniului prin impulsionarea consolidării capacităților manageriale decizionale pentru a micșora impactul deșeurilor din plastic asupra mediului și de a îmbunătăți, astfel, situația, spre binele cetățeanului.

Pandemia COVID-19 a amplificat impactul potențial asociat poluării cu plastic în întreaga lume. Produsele din plastic au jucat un rol semnificativ în protejarea oamenilor în timpul pandemiei. Utilizarea pe scară largă a echipamentelor de protecție personală a creat o întrerupere masivă a lanțului de gestionare și a sistemului de eliminare a deșeurilor. Milioane de materiale plastice de unică folosință aruncate (măști, mănuși, șorțuri și sticle de produse igienice) au fost adăugate la mediul terestru și ar putea provoca o creștere fără precedent a cantității deșeurilor plastice.

În aceste condiții, factorii decizionali din toate statele trebuie să se asigure că sistemele de gestionare a deșeurilor sunt bine sprijinite pentru a face față deșeurilor din plastic actuale și viitoare. Uniunea Europeană (UE) atrage atenția asupra necesității de a majora rata de valorificare a deșeurilor din plastic, ceea ce presupune o colectare separată și o sortare calitativă, precum și o valorificare majorată, cu minimizarea eliminării plasticului la gunoiști. Rezultatele auditului cooperativ oferă factorilor de decizie politică la nivel european o sursă utilă de referință pentru îmbunătățirea cadrului comunitar și creșterea calității vieții în aspect ecologic.

Potrivit auditului Curții de Conturi, Republica Moldova se alătură treptat acestei tendințe globale în lupta împotriva poluării cu plastic. Modelul actual de gestionare a deșeurilor din țară este unul simplu și primitiv, și nu corespunde nici rigorilor de protecție a mediului, și nici principiilor economiei circulare, care de mai mulți ani este prerogativa UE. Serviciile de colectare a deșeurilor există preponderent în localitățile urbane, dar și aici ponderea deșeurilor colectate separat, sortate și transmise spre reciclare este una infimă. Auditul a constatat că, încă din 2013, odată cu aprobarea Strategiei deșeurilor, a fost prevăzută regionalizarea Republicii Moldova în 8 zone de management al deșeurilor, din care face parte și compartimentul celor din plastic și include în sine acțiuni urmate atât de sectorul public, cât și de cel privat. La capitolul respectiv, lipsa unor reglementări clare privind rolul fiecăruia este un impediment în buna gestionare a deșeurilor din plastic. Pentru Republica Moldova, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a servit drept imbold pentru definitivarea procesului de aprobare în anul 2016 a noii Legi a deșeurilor.

Pentru a remedia situația, abia în anul 2021 Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a identificat necesitatea de inițiere a elaborării Programului Național pentru gestionarea deșeurilor pentru anii 2022-2026 și a transmis conceptul acestuia spre examinare Cancelariei de Stat.

Potrivit constatărilor de audit, pe teritoriul Republicii Moldova anual se identifică peste 1200 de gunoiști neautorizate, în care se acumulează deșeuri mixte, cu efect negativ asupra mediului. Lipsa unei evidențe calitative a deșeurilor nu a permis auditului evaluarea cantitativă a deșeurilor din plastic din cantitatea totală eliminată la gunoiști. Însă, potrivit datelor statistice, se observă că, rata de reciclare a deșeurilor este foarte joasă, deoarece cca 90% din deșeurile generate sunt eliminate la gunoiști, iar plasticul, fiind deșeu voluminos, ocupă cca 40% din totalul deșeurilor eliminate.

La capitolul finanțării sectorului, auditul a identificat că, în anul 2020 au fost colectate taxe în buget pentru poluarea mediului și din gestionarea depozitelor autorizate de deșeuri, în valoare de 325 mil. lei. Există incertitudine referitor la faptul că, operatorii neautorizați nu contribuie la recuperarea financiară a impactului dezastruos produs asupra mediului prin eliminarea deșeurilor mixte în gunoiștile neautorizate. În același timp, importatorii de ambalaje, achitând pentru poluare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare, reciclare şi distrugere a deșeurilor.

Proiectele aprobate spre finanțare din Fondul Ecologic Național, în perioada 2017-2019 pe domeniul de management integrat al deșeurilor și substanțelor chimice, însumează 63,5 mil. lei, din care, în anul 2019 au fost alocate 28 mil.lei, însă valorificate au fost doar 6 mil. lei, sau 21%. Auditul denotă că, în domeniul deșeurilor din plastic nu au fost direcționate mijloace financiare. Sectorul privat, care cel mai mult contribuie la acest capitol, nu a beneficiat de finanțări în aceste scopuri.

Totodată, MADRM de mai mulți ani a identificat surse externe și a solicitat cofinanțare din bugetul de stat pentru a iniția dezvoltarea a 3 regiuni de management al deșeurilor, prevăzute în Strategia deșeurilor. În pofida acestui fapt, din contul Acordului de finanțare, încheiat la finele anului 2019 între MADRM, Ministerul Finanțelor și Banca Europeană de Investiții, din suma de 25 mil. euro, 9 mil. euro au fost direcționate prin Hotărâre de Guvern pentru finanțarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”, care nu este menționat în Strategia deșeurilor și nu are elaborat un studiu de fezabilitate. Pe lângă lipsa unei proceduri clare de selectare a proiectului finanțat, există unele riscuri legate de forma de proprietate și timpul de funcționalitate a gunoiștii din Țânțăreni, care conform proiectului are o estimare a timpului de umplere de 7-8 ani, ceea ce pune sub risc continuitatea proiectului.

Totodată, autoritățile de mediu, în calitate de autorități de reglementare și supraveghere a pieței, nu au luat în calcul că, în perioada 2019-2020 a continuat importul pungilor din plastic, ceea ce a produs un efect negativ continuu asupra mediului. Astfel, pe parcursul anilor 2018-2020, importul s-a majorat cu 500 tone de pungi din plastic, costul de intrare în țară a cărora a crescut, de la 134 mil. lei în 2018, până la 169 mil. lei în anul 2020. Prevederile legislative nu specifică clar care sunt ambalajele interzise de a fi comercializate, ceea ce permite tratarea ambiguă a normelor existente și servește temei pentru comercializarea ilicită continuă a pungilor de plastic.

Plasarea pe piața Republicii Moldova a pungilor cu marcajele „biodegradabil”, „compostabil” are loc în lipsa unui laborator național de încercări acreditat, care ar testa calitatea acestora în conformitate cu cerințele standardizate ce urmează a fi aplicate la nivel național.

Descurajant este și faptul că companiile din sectorul privat, care reciclează deșeuri din plastic, nu dețin utilaje performante pentru a trata astfel de pungi, deoarece acest fapt necesită investiții majore, iar fără infrastructură performantă pungile respective continuă a fi aruncate de comun cu celelalte deșeuri în gunoiști.

Observațiile auditului relevă că principalele vulnerabilități ce țin de asigurarea calității gestionării deșeurilor din plastic în Republica Moldova țin, în mare parte, de:

lipsa unor reglementări strategice, unor mecanisme clare și eficiente pentru a pune în funcțiune dezvoltarea sistemului integrat de management al deșeurilor;
lipsa de interes a guvernării de a acorda suport financiar sectorului cu responsabilități de valorificare a deșeurilor din plastic;
lipsa de interes a organelor administrației publice locale în dezvoltarea sistemului calitativ de management al deșeurilor;
neinstituirea unui sistem de colectare separată a deșeurilor, din care face parte și plasticul;
lipsa conlucrării cu sectorul privat privind promovarea selectării deșeurilor și colectării separate a acestora;
aplicarea măsurilor incomplete la capitolul restricțiilor plasării pe piață a pungilor din plastic;
ignorarea reglementărilor prin standardizare la capitolul calității ambalajelor biodegradabile și compostabile;
Deși, poluarea cu deșeuri pare a avea un impact invizibil asupra sănătății și mediului, lipsa de acțiuni cruciale este un motiv real de îngrijorare, îndeosebi în lipsa unui sistem de management integrat al deșeurilor, care să asigure buna coordonare și funcționare atât a sistemului instituțional în general, cât și a sistemelor de monitorizare, informare și responsabilizare a poluatorilor ținând cont de situația în domeniu.

Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, unde plasticul ca deșeu își are locul și rolul său important ca resursă, a cărei valoare economică ar putea fi recuperată și transformată în materie primă.

În contextul auditului, Curtea de Conturi a înaintat un șir de recomandări entităților implicate în gestionarea domeniului, implementarea cărora va genera îmbunătățiri în domeniul managementului deșeurilor din plastic.

Cristina Pendea