Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul misiunii de follow-up privind „Evaluarea implementării cerințelor și recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 2 din 13 februarie 2018 cu privire la Raportul auditului conformității evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile”, transmite CURENTUL.
Obiectivul general a misiunii a constat în evaluarea de către echipa de audit a modului în care au fost abordate și implementate cerințele și recomandările înaintate de Curtea de Conturi, precum și impactul obținut în urma implementării acestora.
Auditul precedent a scos în evidență deficiențe majore în identificarea, delimitarea, înregistrarea, evidența proprietății publice și gestiunea patrimoniului public.
În vederea remedierii situațiilor atestate, prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 2 din 13 februarie 2019 au fost dispuse spre implementare către 13 entități, în total 119 cerințe și recomandări.
Analizând măsurile întreprinse de entitățile vizate, misiunea de follow-up a constatat că, chiar dacă în procesul de implementare a cerințelor și recomandărilor au fost atestate un nivel redus de implementare, entitățile auditate au depus efort și au înregistrat unele progrese.
Astfel,
Primăriile municipiilor Edineț și Soroca au contabilizat bunuri imobile (construcții și terenuri proprietate publică) în valoare totală de 175,7 mil. lei;
Primăriile municipiilor Bălți și Cahul au restabilit în evidența contabilă suma decontărilor aferente vânzării, dării în arendă și în locațiune a patrimoniului public în sumă totală de 19,3 mil. lei;
Primăriile mun. Chișinău, Bălți, Edineț, Soroca și Agenția Proprietății Publice (APP) au încasat plăți pentru arenda și folosința terenurilor proprietate publică locală, aflate în folosința persoanelor fizice și juridice în sumă totală de 9,9 mil. lei;
La solicitarea primăriei mun. Bălți și Consiliului Raional Dubăsari au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile – 153 de bunuri imobile;
Primăria mun.Bălți a identificat suplimentar – 277 de bunuri imobile (care nu au fost evaluate în scopuri fiscale);
Departamentul Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice (ASP) a efectuat lucrări de delimitare și înregistrare în Registrul bunurilor imobile a 22,1 mii de bunuri imobile;
Au fost evaluate și colectate date pentru evaluarea a 201,6 mii de bunuri imobile.
Deși, au fost întreprinse unele măsuri pentru eliminarea deficiențelor constatate de auditul precedent, totuși entitățile auditate nu au depus efort maxim pentru eliminarea integrală a acestora, astfel, doar 23% din cerințe și recomandări au fost implementate, 48% s-au implementat parțial și 29% au rămas neimplementate.
Evaluând activitățile realizate de către Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC), Departamentul Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice și Agenția Proprietății Publice, privind implementarea și concordarea termenelor necesari finalizării Programelor de stat: de creare a cadastrului bunurilor imobile, de delimitare a terenurilor proprietate publică și implementare a noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării la resursele financiare disponibile în bugetul de stat, se atestă un grad de executare relativ redus, fapt condiționat de lipsa surselor financiare și modificările operate în cadrul legislativ-normativ și instituțional. Astfel, reforma organelor administrației publice centrale a dispersat unele domenii, reglementate până în anul 2017 de ARFC. Întreprinderea de Stat „Cadastru” a devenit parte componentă a Instituției publice „Agenția Servicii Publice”, deși politicile în domeniul cadastrului se elaborează de către ARFC. Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului a trecut în gestiunea Agenției Proprietății Publice, precum şi politicile în domeniul delimitării proprietății publice. Totodată, delimitarea este partea componentă a lucrărilor cadastrale, respectiv, elaborarea politicilor în aceasta sferă se dublează de către APP și ARFC.
Potrivit datelor Departamentului Cadastru s-a constatat că la situația de 01.01.2019 au rămas neînregistrate în Registrul bunurilor imobile – 954,1 mii ha, ceea ce constituie 28,2% din suprafața totală a terenurilor; 5502,2 mii de bunuri neevaluate, ceea ce constituie 81,4% din numărul total de bunuri înregistrate în RBI și în 361 de localități terenurile aferente caselor de locuit particulare nu au fost trecute în proprietate privată conform art.11 din Codul funciar.
Agenția Proprietății Publice nu a efectuat inventarierea integrală a terenurilor proprietate publică a statului, inclusiv celor aferente obiectivelor private. Totodată, misiunea de follow-up exprimă rezerve privind corectitudinea datelor incluse în lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea Agenției Proprietății Publice, care a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern din martie 2019, pe motiv că s-au identificat dublări de suprafețe pe unul si același număr cadastral, în total cu aproximativ de 2,0 mii de ha. Mai mult ca atât, nu s-au asigurat încasarea plăților pentru arenda terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile cu suprafața totală de 5,3 mii ha.
Serviciul Fiscal de Stat nu a asigurat un control suficient asupra agenților economici, ce dispun de bunuri imobile primite în folosință și arendă, ceea ce creează riscul neachitării la buget a impozitului pe bunurile imobiliare.
Referitor la cerințele și recomandările neimplementate de către APL misiunea de follow-up relevă următoarele:
Primăriile municipiilor Chișinău, Edineț și Soroca, Consiliul Raional Criuleni nu au examinat în ședințele Consiliilor locale rezultatele auditului și a dărilor de seamă privind gestiunea patrimoniului public.
Inventarierea bunurilor imobile proprietate publică a fost efectuată de către entitățile auditate parțial. De exemplu, primăria mun. Chișinău nu a efectuat inventarierea terenurilor de 7,7 mii ha, ceia ce a condus la neînregistrarea acestora în evidența contabilă.
Primăriile municipiilor Chișinău și Soroca nu au asigurat contabilizarea conformă a angajamentelor persoanelor, care dețin în folosință proprietate publică, precum și a soldurilor datoriilor la data raportată, privind relațiile de arendă și folosință, și vânzarea terenurilor la suma de 55,1 mil. lei, ceea ce generează riscul de neonorare de către aceștia a obligațiilor asumate.
Primăria municipiului Chișinău nu a luat atitudine față de recomandările expuse în raportul de audit precedent privind revizuirea contractelor de dare în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcțiilor, soldate cu ratarea veniturilor; neîntocmirea și neprezentarea cadastrului funciar la ARFC; desemnarea clară a persoanele responsabile de înregistrarea și evidența contabilă a contractelor de arendă și locațiune, vânzare-cumpărare a terenurilor, cu includerea acestor atribuții în fișa postului.
Președintele raionului Cahul și Consiliul Raional Cahul nu au întreprins măsuri de rigoare în vederea revizuirii contractului de comodat efectuat în lipsa unei proceduri transparente stabilite de cadrul legal încheiat cu o persoană juridică și cu Parcul Industrial Cahul, care a transmis în comodat un teren cu suprafața de 5,9 ha și 13 bunuri imobile amplasate pe acest teren, fapt ce determină riscul ca aceste bunuri imobile să fie privatizate la un preț simbolic.
Primarul și Consiliul Municipal Cahul nu au întreprins masuri pentru încasarea prejudiciului cauzat bugetului municipal din vânzarea terenului cu suprafața de 2,9 ha.
În alte situații, entitățile verificate dispun de rezerve privind înlăturarea deficiențelor constatate care se referă la: asigurarea identificării tuturor bunurilor imobile (inclusiv a terenurilor), neevaluate în scopuri fiscale, cu informarea la Agenția Servicii Publice pentru evaluarea acestora, inclusiv a celor transmise în arendă, locaţiune, folosinţă sau gestiune economică, înregistrarea conformă a contractelor respective; înregistrarea la organele cadastrale a bunurilor imobile proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare; confirmarea documentară privind întocmirea cadastrului funciar și încasarea plăților pentru arenda, folosința terenurilor proprietate publică locală.
Implementarea modestă a recomandărilor Curții de Conturi a fost determinată de monitorizarea insuficientă din partea autorităților publice centrale a realizării programelor de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, de delimitare a terenurilor proprietate publică, de implementare a noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, cauzată de lipsa resurselor financiare suficiente, precum și de voința scăzută a autorităților publice locale de a pune în practică aceste recomandări.
Cristina Pendea