O atribuţie de bază a Procuraturii este efectuarea, inclusiv din oficiu, a controlului asupra respectării legislaţiei privind activitatea specială de investigaţii. Astfel, în cadrul a 57 313 de cauze penale aflate în gestiune în cursul anului 2017, procurorii au înaintat judecătorilor de instrucţie 4 367 demersuri de autorizare a măsurilor speciale de investigaţii. În 50 de cazuri, demersurile au fost respinse, transmite CURENTUL.
Cele mai frecvente măsuri speciale, autorizate şi efectuate în cadrul urmăririi penale au fost:
interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – 3 142 cazuri;
colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 803;
documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice –287;
monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară – 12;
cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat – 63;
supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea – 10.
Nemijlocit de către procurori, în condiţiile legislaţiei procesual-penale, a fost autorizată înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii în 581 cazuri, inclusiv:
identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului sistemelor de comunicaţii electronice ori a punctelor de acces la sistemele informatice – 264 cazuri;
urmărirea vizuală – 151;
controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate – 99;
investigaţia sub acoperire –31;
achiziţia de control – 31;
livrarea controlată – 2.
Implicarea procurorului în acest proces a ţinut să aducă maximă ajustare carenţelor, apărute pe parcurs, în vederea utilizării măsurilor speciale de investigaţii doar atunci, când pe alte căi a fost imposibilă realizarea scopului procesului penal. Or, la zi, starea criminogenă în Republica Moldova este destul de alarmantă, iar în sarcina organelor de drept stă obligaţia de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru asigurarea dreptului părţilor la o anchetă eficientă şi în termen rezonabil.
Pe parcursul anului trecut, în spaţiul mediatic au apărut diverse informaţii precum că unele măsuri din acest spectru, în special interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse şi cifre de ordinul zecilor de mii. Fiind analizate aceste informaţii furnizate de către o organizaţie nonguvernamentală autohtonă şi comparate cu starea reală a lucrurilor, obţinută din surse legale şi publice, s-a dovedit existenţa unor mari divergenţe.
Evaluând anul 2017 sub aspectul activităţii speciale de investigaţii se constată o pondere redusă a implicării, prin măsuri speciale, în activitatea de urmărire penală, procentual, aceasta fiind apreciată cu 8,5 la sută sau 4 898 măsuri speciale în 57 313 cauze penale în gestiune.
Măsurile speciale de investigaţii sunt eficiente în procesul de cercetare a infracţiunilor, iar autorizarea lor de către judecătorul de instrucţie este în măsură să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
De notat că, doar într-un an, prin utilizarea activităţilor speciale de investigaţii procurorii PCCOCS au reuşit să anihileze mai multe grupări criminale, specializate în traficul de droguri, evaziuni fiscale şi spălare de bani. Unele grupări criminale erau constituite din zeci de membri, iar procurorii au reuşit să scoată din circuit obiecte şi partide impunătoare de substanţe interzise, valoarea cărora se cifrează la zeci de milioane de lei.
Raportul integral al activităţii desfăşurate de procurori în cursul anului 2017 va fi prezentat în cadrul Adunării Generale a Procurorilor şi publicat pe site-ul instituţiei.
Cristina Parfeni
