Asociația Promo-LEX a prezentat Raportul de monitorizare „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2024”. O constatare importantă a monitorizării este faptul că partidele politice, aparent, s-au responsabilizat, așa cum mai multe formațiuni au depus la CEC rapoartele financiare pentru anul 2024 – 95% (comparativ cu 75% pentru anul 2023). Totuși, deși numărul rapoartelor prezentate a crescut, calitatea acestora rămâne în continuare discutabilă. Astfel, constatăm că, unele partide, în mod special BP Victorie și constituenții acestuia (FASM, PR, PPV și ȘANSĂ), cu activități politice costisitoare, au raportat venituri și cheltuieli „zero”, informează CURENTUL.

Raportul mai arată că modulul electronic de raportare SSI „Control Financiar” a continuat să funcționeze cu deficiențe, ceea ce a dus la extinderea termenelor de raportare. În acest context, Promo-LEX recomandă Comisiei Electorale Centrale (CEC) să ia în calcul o posibilă rescriere a întregului modul de raportare.

Partidele politice au declarat venituri totale de 70,2 milioane de lei, dintre care 74% au fost concentrate la PAS (46%), PSRM (18%) și PN (10%). Această distribuție ridică semne de întrebare privind șansele reale ale partidelor mici pe scena politică.

Principala sursă a veniturilor partidelor rămân alocațiile de la bugetul de stat, care în 2024 au constituit 75% din totalul veniturilor raportate. Astfel, se observă o ușoară scădere a dependenței de aceste alocații, comparativ cu 2023, când ponderea lor era de 84%. În schimb, veniturile din donații au crescut semnificativ, ajungând la 13,5 milioane de lei – de trei ori mai mult decât în 2023. Cele mai multe donații au fost primite de PAS (35%), PN (27%) și PSRM (18%).

La polul opus, cotizațiile de membru au înregistrat o scădere, fiind colectate doar de 17 partide, iar în cazul a 11 dintre acestea nici măcar liderii formațiunilor nu și-au achitat contribuțiile. Monitorizarea a mai scos în evidență faptul că numărul de membri declarați de partide este în continuare în scădere. Doar trei formațiuni (PAS, PSRM și PL) au raportat peste 10.000 de membri, iar 28% dintre partide au declarat sub 1.000 de membri, pragul minim legal pentru înregistrare.

În acest context, Promo-LEX recomandă Parlamentului identificarea unei soluții care să asigure un echilibru între finanțarea politică din surse publice și cea din surse private. Totodată, au fost formulate recomandări pentru partide, printre care: implicarea activă a membrilor prin colectarea cotizațiilor și diversificarea surselor de finanțare, pentru a reduce dependența de fondurile publice.

La capitolul cheltuieli, 39 de partide au declarat 71 milioane de lei, cele mai multe fiind raportate de PAS (47%), PSRM (17%) și PN (11%).

În cadrul monitorizării, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de cel puțin 20 milioane de lei pentru 20 de formațiuni politice, ceea ce reprezintă 28% din cele 71 milioane raportate oficial. Cele mai multe cheltuieli neraportate au fost estimate pentru BP Victorie (81%), urmat de PSRM (8%), iar PN, PAS, PSDE și PPVM câte 2% fiecare. Cele mai frecvente tipuri de cheltuieli neraportate au vizat publicitatea pe rețelele sociale (37%), evenimentele politice (21%) și sediile (12%).

Raportul Promo-LEX mai evidențiază și multiplele modificări legislative efectuate recent sau pe parcursul anului 2024, și care vizează activitatea și finanțarea partidelor politice, printre care: reglementarea blocurilor politice, interzicerea partidelor succesoare, sancțiuni mai dure pentru coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală, precum și interzicerea promovării liderilor politici prin activități filantropice. Nerespectarea noilor prevederi legale poate duce la limitarea activității partidului sau interzicerea participării la alegeri. Totuși, legislația în continuare nu include reguli privind finanțarea politică și electorală de către terți, deși aceasta a fost recomandată de instituții internaționale și observatori naționali.

În perioada analizată, CEC a sancționat mai multe partide și donatori, inițiind 33 de procese contravenționale pentru raportare financiară neconformă și sesizând Curtea de Conturi pentru verificări. Ministerul Justiției a fost sesizat în cazul a opt partide, iar activitatea a șase dintre acestea a fost limitată. În cazul altor cinci partide politice, CEC a solicitat dizolvarea acestora. Tot în perioada monitorizată, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată 12 cauze penale, iar în martie 2025 au fost condamnați penal doi deputați și un apropiat al acestora, pentru finanțare ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare a partidelor, care acum sunt dați în urmărire,