Multe țări europene nu respectă standardele internaționale și europene privind calitatea aerului. Mai mult, un șir de guverne nu au reușit să întreprindă acțiuni eficiente pentru îmbunătățirea calității aerului și, prin urmare, pentru protejarea sănătății cetățenilor. Acestea sunt două dintre concluziile unui audit comun efectuat de 14 instituții supreme de audit (ISA) europene, inclusiv Curtea de Conturi a Republicii Moldova. S-a constatat că numai Estonia a respectat toate standardele relevante ale UE. Raportul de audit comun a fost publicat astăzi, 31 ianuarie curent, de către Grupul de lucru EUROSAI privind auditul mediului.

Alături de cele 14 ISA, Curtea de Conturi a participat la auditul comun, al cărui scop a fost de a stabili dacă guverne țărilor în cauză au luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului.

Discrepanțe largi

Auditul comun a scos la iveală discrepanțe largi între cele 15 țări vizate de audit. Pe de o parte, s-a constatat că în Estonia sunt respectate toate standardele relevante. Pe de altă parte, constatările privind situația din unele țări au fost prezentate Curții Europene de Justiție de către Comisia Europeană, din cauza identificării iregularităților majore la acest capitol.

Constatări privind calitatea aerului în Moldova

Potrivit constatărilor de audit ale Curții de Conturi, principalele probleme ale calității aerului în Republica Moldova țin de creșterea numărului mijloacelor de transport și a întreprinderilor generatoare de poluanți care influențează calitatea aerului, ceea ce poate duce la depășirea pragului de alertă privind emisiile de poluanți, care la moment se menține la nivel admisibil. Republica Moldova nu dispune de informații reale privind volumul de emisii a poluanților în aer, iar la realizarea politicilor de stat, domeniul protecția aerului nu prezintă interes prioritar. Sistemul de protecție a aerului existent nu este unul integrat, fiind caracterizat prin cooperarea proastă între autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniul de gestionare a calității aerului, și nu asigură soluționarea în mod organizat și unitar a problemelor din domeniu.

Mecanismele actuale legale de gestionare a domeniului aerului atmosferic în Republica Moldova sunt învechite, iar armonizare acestora cu cadrul comunitar se tergiversează. În lipsa unei noi legi privind protecția și calitatea aerului care ar reglementa evaluarea calității aerului în relație cu poluanții atmosferici, îmbunătățirea supravegherii depunerii de poluanți și furnizării informațiilor publicului, stabilirea plafoanelor de emisie pentru anumiți poluanți și reducerea emisiilor de poluanți și a gazelor cu efect de seră, nu se poate asigura reducerea efectelor nefaste ale poluării asupra omului și mediului.

Nu există o politică națională unică pentru combaterea poluării aerului. În lipsa unor obiective strategice bine definite, susținute de un cadru legal și instituțional adecvat, nu este posibil de creat un sistem de management integrat al calității aerului. Politicile strategice existente în domeniul mediului, al transporturilor și al sănătății nu definesc factorul ecologic în contextul impactului negativ al poluanților asupra sănătății omenești și asigurării echilibrului între dezvoltarea economică și protecția mediului.

Nu există o analiză cost-beneficiu în cadrul sistemului de protecție a aerului. Nu există date complete (pentru întreaga țară) cu privire la valoarea cheltuielilor publice pentru protecția aerului. Mai mult ca atât, deși plata pentru poluarea aerului precum și plățile pentru emisiile de poluanți ale surselor mobile și pentru importul de mărfuri au constituit sursele de venit ale Fondului Ecologice Național (39,0 mii euro), în perioada auditată pentru protecția aerului nu au fost depuse eforturi financiare din partea bugetului de stat.

Sistemul de monitorizare a calității aerului din Republica Moldova nu este performant și nu furnizează date fiabile, care ar permite evaluarea tuturor poluanților, inclusiv de tip PM. Totodată, nu există o rețea de automonitorizare și înregistrare automată a emisiilor de poluanți în aerul atmosferic, care să asigure culegerea și prelucrarea datelor în mod unitar și transmiterea acestora către instituțiile de mediu.

Recomandările de audit, în cazul Republicii Moldova, au fost axate pe:

• Aprobarea unui plan național de acțiuni, în scopul asigurării calității aerului atmosferic, cu transpunerea indicatorilor de rezultat și progres, a responsabililor și termenelor de realizare, precum și a surselor de finanțare;

• Operarea modificărilor în legislația națională și normele interne ale autorităților implicate în gestionarea domeniului aerului atmosferic, în scopul îmbunătățirii cooperării între acestea.

• Elaborarea planurilor de acțiuni, metodologiilor comune, pentru soluționarea în mod unitar a deficiențelor constatate

• Identificarea surselor de finanțare pentru crearea unui sistem automatizat de monitorizare a calității aerului atmosferic.

De asemenea, printre bunele practici, care ar putea preluate la nivel național, CCRM a menționat:

• Introducerea în legislația națională a posibilității de a crea zone cu traficul limitat de mașini în centrele orașelor (așa numitele zone verzi”)

• Promovarea și implementarea standardelor EURO

• Programe guvernamentale de stimulare a înnoirii parcului auto, t sub numele „Rabla”, susținut din fonduri alocate de Ministerul Mediului. Modul de funcționare a programului constă în acordarea unei reduceri la achiziția unui autovehicul nou.

Directiva UE

În 2008, Uniunea Europeană a stabilit valori limită pentru un număr mare de poluanți atmosferici. Principalii poluanți sunt particulele (produse de consumul și traficul de energie), oxizii de azot (traficul) și dioxidul de sulf (arderea cărbunelui). În conformitate cu prevederile directivei în cauză, statele membre au fost obligate să analizeze calitatea aerului în țările lor, să raporteze rezultatele Agenției Europene de Mediu și să elaboreze planuri de îmbunătățire a calității aerului în cazul în care depășesc valorile limită relevante. Comisia Europeană este împuternicită să ia măsuri dacă statele membre nu respectă directiva. În cazul în care situația nu se îmbunătățește, Comisia are dreptul să apeleze la Curtea Europeană de Justiție.

Decese premature

Dintre toate tipurile de poluare a mediului, poluarea aerului prezintă cel mai mare risc pentru sănătatea umană în lume. Într-un raport publicat în septembrie 2018, Curtea de Conturi Europeană a relatat că poluarea aerului a cauzat în fiecare an 400 000 de decese premature în UE și că măsurile luate de UE pentru combaterea problemei nu au avut efectul dorit. Au fost, de asemenea, analizate efectele globale ale poluării aerului. În cadrul primei conferințe internaționale privind poluarea aerului și sănătatea, care a avut loc în toamna anului 2018, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că unul din nouă decese din lume au fost cauzate de poluarea aerului.

Cristina Pendea