Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) a prezentat astăzi un raport, prin care a făcut publice mai multe concluzii privind funcționarea și efectele sistemului electoral asupra societății, informează CURENTUL.

Sergiu Ostaf, directorul (CReDO), a explicat care a fost scopul realizării raportului respectiv. „Am dorit să găsim acele avantajele si dezavantaje ale sistemelor electorale pentru Republica Moldova și cum au fost aplicate în R. Moldova. La baza realizării studiului au stat următoarele obiective: reprezentarea proporțională în Legislativ, asigurarea stabilității Guvernului, asigurarea responsabilității individuale a alesului, asigurarea majorității politice clare în Legislativ, respectarea de către R.Moldova a acestor cerințe.

De asemenea, Ostaf a accentuat importanța realizării unor asemenea obiective importante pentru fiecare țară. „Trebuie să fie căutate acele sistemele care implementează aceste obiective. Sigur că, trebuie să fie realizată o evaluare a sistemelor respective. Este important să fie analizate la justa valoare, care sunt efectele create asupra societății și trebuie luate în considerare pentru a determina care este obiectivul de identificare a aspectelor concrete, cum influențează sistemele electorale buna dezvoltare a țării și societatea acesteia”, a enumerate el.

Directorul CReDO a enunțat câteva concluzii vizavi de sistemul electoral proporțional și cum a influențat acesta asupra dezvoltării R. Moldova.

„Ca să ajungem la concluzia cum a funcționat sistemul electoral proporțional în ultimii 25 de ani, am analizat cum s-au respectat obiectivele menționate mai sus, primul obiectiv – reprezentativitatea în Legislativ – din păcate, nu a fost realizat de către țara noastră. Am sesizat pierderi ale distribuției neproporționale a votului, acest sistem a fost setat încă din anii 1994, s-a produs mai degrabă un sistem majoritar decât unul reprezentativ. De aici, desprindem o deficiență, care a blocat accesul în Parlament, deoarece sistemele electorale autentice trebuie să aibă acest prag de acces în Parlament, cum este în Olanda sau Belgia. Moldova a reprodus un grad de fragmentare foarte înalt și a produs un comportament polarizat”, a explicat Ostaf.

Anastasia Borta