R. Moldova trasează o foaie de parcurs pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 64-67% comparativ cu nivelul anului 1990, până în 2030. Aceasta este ținta necondiționată a țării care a fost agreată ca parte a Acordului de la Paris, semnat în 2015 și ratificat în mai 2017, transmite CURENTUL.

Discuțiile privind foaia de parcurs și viitorul plan de implementare au fost organizate pe 23 iunie 2017, la Chișinău, de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Ministerul Mediului.

„Pentru realizarea acestui Acord atât la nivel național cât și la nivel internațional, este nevoie de a elabora o serie de proceduri legislative care să ghideze, să promoveze și să monitorizeze procesul de implementare a Acordului de la Paris. Acest cadru normativ-legislativ trebuie să asigure promovarea și punerea în aplicare a celor 5 elemente esențiale ale Acordului, și anume: durabilitatea unui obiectiv pe termen lung în aspectul atenuării fenomenului schimbărilor climatice, asigurarea contribuției, ambiția, transparența și solidaritatea”, a declarat Inga Podoroghin, Secretar de Stat, Ministerul Mediului.

Reprezentanții autorităților publice centrale, partenerilor de dezvoltare, societății civile și sectorului privat au discutat despre optimizarea coordonării realizării obiectivelor de reducere a emisiilor și de adaptare până în 2030, ținând cont de constrângerile în materie de resurse.
Republica Moldova poate obține un rezultat şi mai bun, de reducere a emisiilor cu 78%, dacă va îndeplini următoarele condiții:

Existența unui acord global care abordează subiecte importante, precum disponibilitatea resurselor financiare la costuri reduse, transferul de tehnologii și cooperarea tehnică, accesibile tuturor la o scară proporțională cu provocările schimbărilor climatice globale;

Fonduri mobilizate în valoare de aproximativ 340 de milioane de dolari pe an, în perioada 2016 – 2030.

Fiind parte a Acordului, Republica Moldova va avea acces la noi oportunități: posibilități de a accesa mecanismele de finanțare administrate de Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice.

„2016 a fost anul cu cea mai ridicată temperatură, de apr. 1.2 ° Celsius peste limitele nivelului pre-industrial,  tendinţă ce se menţine deja şase ani.  Rata concentraţiei atmosferice a gazelor cu efect de seră continuă să crească şi a atins nivelul maxim. În Moldova, se produc tot mai multe dezastre, cum ar fi îngheţuri târzii,  grindină, potop, secetă, care cauzează anual pagube de circa 4 mln. USD. UNDP realizează parteneriate cu Guvernul, societatea civilă şi sectorul privat pentru a sensibiliza şi spori capacităţile de adaptare la schimbările climatice, extrem de importante pentru a proteja Planeta şi oamenii, inclusiv cei mai vulnerabili şi marginalizaţi, şi pentru a îmbunătăţi viaţa fiecăruia dintre noi”, a menționat Silvia Pana-Carp, Coordonatoare de Programe, schimbarea climei, mediu şi energie, PNUD Moldova.

În termeni practici, Republica Moldova ar trebui să se concentreze pe măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice, cum ar fi: iluminare și infrastructură eficiente energetic, utilizare pe scară largă a surselor regenerabile de energie, împădurire, practicare a agriculturii ecologice, reducerea  consumului de îngrășăminte și trecere la sistemele agricole fără arat.

Consultări similare se desfășoară în alte țări din regiunea Europei și Asiei Centrale, cu sprijinul PNUD.

Cristina Parfeni