Una dintre prioritățile asumate de către PAS în campania electorală a fost reformarea sistemului public de sănătate. Însă ceea ce trebuia să se numească reformă s-a transformat într-o imitație palidă și în niște încercări stângace de a schimba lucrurile în acest domeniu. De doi ani, Ministerul Sănătății imită implementarea reformelor și nu a venit nici până acum cu o agendă clară și viabilă de schimbare, în condițiile în care PAS are toată puterea în stat, , menționează Partidul Social Democrat din Moldova într-o declarație pentru presă.

PSDE atrage atenția că lipsa unei reforme structurale majore sporește neîncrederea în capacitatea Ministerului Sănătății de a face față situației, în timp ce problemele devin tot mai multe. Totul pare de parcă cei care conduc acest domeniu fac tot posibilul pentru a băga în comă întreg sistemul public de sănătate.

Nici până astăzi nu a fost discutat la modul cel mai serios un plan de regionalizare a spitalelor. Mai mult, Strategia Națională de Sănătate, aprobată în iunie 2023, nu prevede reforme îndrăznețe nici în sectorul spitalicesc, nici într-un alt domeniu important.

Resubordonarea administrativă a spitalelor raionale către Ministerul Sănătății, care a avut loc la începutul anului trecut, fără o strategie clară pentru viitor, periclitează încrederea managerilor instituțiilor medicale în bunele intenții ale Ministerului și dorința lor de a susține reformele necesare pentru o calitate mai bună a actului medical.

În același timp, comasarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” cu Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile fără o analiză profundă, fără un plan de restructurare graduală, dar cel mai important fără o comunicare eficientă, se transformă din nou într-o profanare a reformelor, într-o insultă la adresa sistemul de sănătate în întregime.

În tot acest timp, Ministerul Sănătății a devenit o structură anemică, închisă, netransparentă, care denaturează reformele începute anterior, se opune trecerii la o funcționare a serviciilor (de ex. de asistență medicală primară sau de sănătate publică) la standardele recunoscute din Uniunea Europeană, revenind la practici demult depășite.

La toate acestea se adaugă lacunele în transparența decizională, deciziile luate fără respectarea cadrului legal în domeniu și mimarea consultărilor publice. Planul de acțiuni al Guvernului la compartimentul sănătate nu este îndeplinit nici pe departe conform termenelor și sarcinilor stabilite, iar întârzierile pun la mare îndoială capacitatea Ministerului Sănătății de a implementa în timp utile agenda de integrare europeană.

Modernizarea instituțiilor medicale necesită o strategie clară, o abordare matură și investiții pe măsură. Consecințele atitudinii iresponsabile față de sistemul public de sănătate pot fi extrem de grave, atunci când oameni total nepotriviți ocupă funcții de care depinde soarta cetățenilor. Lucrurile trebuie schimbate înainte să devină prea târziu.