Agricultura este un sector strategic pentru Republica Moldova, care necesită dezvoltare continuă, iar creșterea productivității necesită investiții. În acest sens, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 9 decembrie curent, a examinat în cadrul ședinței online, Raportul auditului performanței atinse în cadrul proiectelor finanțate din fondurile externe gestionate prin intermediul Unității Consolidate de Implementare a Proiectelor Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), transmite CURENTUL.

Republica Moldova, începând cu anul 2000, beneficiază de împrumuturi preferențiale și granturi acordate din sursele IFAD, până în prezent fiind alocate 130 mil. dol. SUA în cadrul a opt Programe, care au derulat consecutiv începând cu anul 2000.

În cadrul misiunii de audit au fost supuse evaluării două proiecte finanțate din sursele IFAD: IFAD VI „Proiectul de Servicii Financiare Rurale și Dezvoltarea Agriculturii” (anii 2014-2021, finalizat) și IFAD VII „Proiectul de Reziliență Rurală” (anii 2017-2021 (10 luni), în derulare până în anul 2023).

Evaluarea rezultatelor atinse în cadrul Proiectelor respective denotă ca acestea sunt palpabile și au contribuit la dezvoltarea domeniului agriculturii.

Astfel, au fost create 5 piețe agricole rurale, 3 sisteme de irigare, 11 școli de câmp, 5 pepiniere, perdele forestiere pe o suprafață de 341,3 ha, reconstruite 5 poduri și 21 de drumuri locale cu lungimea de 30,2 km, acordate împrumuturi recreditate, inclusiv subsidiare, etc.

Totuși, auditul a evidențiat unele neconformități și carențe:

indicatorii de rezultat care deja au depășit indicii aprobați inițial nu au fost supuși revizuirii, deși a avut loc evaluarea intermediară a indicatorilor de rezultat, precum și au fost efectuate de către donator evaluări de supraveghere anuale; acest fapt face imposibilă evaluarea eficacității utilizării resurselor financiare;
nu a fost creat Laboratorul de testare a solului, fapt ce a afectat în special producătorii agricoli care practică agricultura intensivă şi care exportă producţia agricolă în ţările UE;
până în prezent nu a fost creat Fondul de garantare a creditelor în agricultură, ceea ce a limitat accesul la resursele creditare pentru cei mai dezavantajați agricultori, în special cei care provin din mediul rural şi nu dispun de active suficiente pentru asigurarea gajului necesar accesării surselor creditare;
au fost imobilizate pe un termen nedeterminat și cu risc sporit de nerecuperare 22,5 mii dolari SUA destinate dezvoltării unui soft de management integrat în vederea gestionării proiectelor administrate de Unitatea consolidată de implementare a Proiectelor IFAD.
O reţea de aprovizionare cu apă pentru irigare cu lungimea de 2 km, din satul Hîrtop, raionul Cimişlia, pentru crearea căreia în anii 2014-2015 au fost alocate 163,9 mii dolari SUA (echivalentul a 2,9 mil. lei), nu este pusă în funcțiune până în prezent. Situația este cauzată atât de circumstanțele tehnice, generate de modificarea proiectului inițial și tergiversarea executării lucrărilor, cât și de calitatea nesatisfăcătoare a lucrărilor îndeplinite de antreprinor, fiind constatate vicii care nu au fost înlăturate pe parcursul perioadei de garanție de 6 luni şi care, prin natura lor, împiedică punerea în funcțiune a obiectivului.

Auditul a stabilit că factorii de decizie nu au întreprins măsurile de rigoare pentru asigurarea sustenabilității și durabilității obiectelor construite din sursele IFAD. Astfel, Primăria Dîngeni, raionul Ocnița, nu a contabilizat sectorul de drum cu lungimea de 0,57 km în valoare de 2,6 mil. lei, iar primăria or. Hînceşti nu a contabilizat segmentul de drum cu lungimea de 2,75 km, în valoare de 4,3 mil. lei. În consecință, situațiile constatate duc la diminuarea valorii patrimoniului gestionat de către primăriile respective, precum și la neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra sectoarelor de drumuri publice locale nou create.

Auditul menționează că, deși, unele primării au contabilizat obiectivele investiționale primite de la IFAD, vizitele la fața locului au relatat că unele din acestea sunt în stare nesatisfăcătoare, iar primăriile nu întreprind măsuri corespunzătoare pentru asigurarea durabilității și sustenabilității lor.

De exemplu:

Primăria comunei Găvănoasa, raionul Cahul nu a asigurat întreținerea corespunzătoare a 7,5 ha de perdele forestiere, pentru plantarea cărora, în anul 2020, au fost utilizate 316,9 mii lei. Vizita la fața locului a arătat că reușita de prindere este foarte slabă urmând să fie întreprinse măsuri urgente de pregătire a terenurilor şi executarea lucrărilor de completare a golurilor
Primăria satului Stolniceni, raionul Hînceşti nu a asigurat întreținerea în stare bună a podului cu drumul de acces către zonele de producere (dat în exploatare în anul 2020), pentru construcția căruia au fost alocați 1,5 mil. lei
Primăria satului Mereșeuca, raionul Ocnița nu a asigurat întreţinerea corespunzătoare a segmentului de drum în varianta albă cu lungimea de 0,6 km, pentru construcția căruia au fost valorificate 0,5 mil. lei, îmbrăcămintea rutieră pe unele sectoare fiind deteriorată, iar pe altele lipsind complet.
Un alt aspect relevant se referă la modul de transmitere a obiectivelor create în cadrul Proiectelor IFAD către primării, care este unul ambiguu, lipsit de reglementări. Astfel, după primirea de la IFAD a sistemului de irigare la scară mică, primăria comunei Saharna Nouă din raionul Rezina, nerespectând restricțiile art. 10 alin.(4) din Legea cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, care prevede expres că, bunurile domeniului public nu pot fi transmise în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat, a transmis, prin contract de comodat unui agent economic din domeniul agriculturii sistemul de irigare construit din mijloacele Programului IFAD. Contractul de comodat nu prevede responsabilități nici pentru comodatar, nici pentru comodant, nu conține prevederi privind efectuarea supravegherii tehnice a sistemelor de irigare transmise în folosință gratuită, precum și monitorizarea modului de utilizare a acestora, condițiile de restituire a bunului, nefiind întocmit nici actul de primire-predare în comodat a bunului respectiv.

În final, Curtea de Conturi a concluzionat că, deși, la implementarea Proiectelor IFAD au fost raportate progrese, totuși, a fost atestată neîndeplinirea unor indicatori și îndeplinirea altora peste ținta stabilită, ca urmare a nerevizuirii și neajustării lor în timp util a acestora.

Mecanismul de transmitere către APL a obiectivelor de investiții destinate pentru utilizare de către grupurile de producători agricoli, nu în toate cazurile asigură durabilitatea și sustenabilitatea investițiilor efectuate, unele din obiective deja fiind în stare nesatisfăcătoare.

Curtea de Conturi remarcă că, în scopul atingerii integrale a obiectivelor Proiectelor IFAD și menținerii efectelor acestora, sunt necesare acțiuni de consolidare a sistemului de control și supraveghere în vederea asigurării durabilității și sustenabilității investițiilor, precum și asigurarea respectării principiilor bunei gestiuni financiare în implementarea acțiunilor Proiectului.