Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, la data de 30 septembrie curent, Raportul misiunii de follow-up privind evaluarea nivelului de implementare a recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 82/2020, precum și a recomandărilor tangențiale problemelor abordate în cadrul acesteia, înaintate prin alte Hotărâri ale Curții aferente domeniului TI.

Scopul misiunii a fost evaluarea modului în care entitățile vizate în Hotărârea Curții de Conturi nr.82/2020 au abordat problemele constatate de audit precedent, inclusiv prin implementarea recomandărilor înaintate de Curte, în perioada 2021- 2024 (semestrul I).

În anul 2020, CCRM a efectuat un audit de performanță pentru a evalua progresele înregistrate în implementarea sistemelor informaționale (SI) în sectorul public, a riscurilor și a vulnerabilităților ce pot afecta buna gestiune a resurselor financiare utilizate pentru crearea, implementarea și gestionarea SI. Auditul a elucidat  multiple probleme sistemice și factori de risc care afectau utilizarea eficientă a resurselor pentru implementarea, gestionarea și valorificarea SI. Printre problemele identificate se numărau:

• SI achiziționate și implementate nu erau funcționale sau valorificate adecvat;
• lipsa unor strategii TI sectoriale, ceea ce a dus la implementarea în paralel  a SI care automatizau aceleași procese;
• lipsa unei evidențe centralizate a SI și resurselor informaționale de stat, ducând la un proces haotic de informatizare a sectorului public;
• capacitatea redusă a autorităților publice de a gestiona proiectele TI, ceea ce a generat externalizarea acestora, cu riscuri asupra eficienței, calității serviciilor și a securității datelor;
• neînregistrarea SI în evidența contabilă a entităților publice, afectând plenitudinea și sustenabilitatea sistemelor și resurselor informaționale, precum și veridicitatea raportărilor financiare.

În urma auditului, Curtea de Conturi a emis 13 recomandări către autoritățile responsabile pentru eliminarea deficiențelor constatate.

Progresul realizat în perioada 2021-2024

În contextul misiunii de follow-up s-a constatat că, deși au fost înregistrate rezultate vizibile, persistă probleme care necesită soluții mai aprofundate. Rezultatele pozitive includ:

• elaborarea și ajustarea cadrului normativ pentru reglementarea creării și funcționării sistemelor informaționale. Astfel, 26 din cele 54 de sisteme evidențiate de auditul precedent au fost documentate corespunzător, contribuind la sustenabilitatea acestora;
• înregistrarea în evidența contabilă a 45 din cele 54 de sisteme, însumând o valoare de 155 milioane lei, creând condiții pentru sustenabilitatea SI respective, precum și îmbunătățind raportările patrimoniale ale autorităților publice;
• lansarea noilor versiuni ale SI „e-Vinieta” și a SI de Asigurare Obligatorie de Asistență Medicală, ceea ce a asigurat valorificarea resurselor investite în acestea;
• completarea normelor metodologice de raportare financiară cu unele prevederi referitoare la  înregistrarea livrabilelor TI în contabilitate, precum și a cheltuielilor aferente SI ( dezvoltare, reinginerie și mentenanță);
• instruirea a 154 de angajați din cadrul autorităților publice privind contabilizarea corectă a serviciilor și sistemelor TI, contribuind la consolidarea capacităților instituționale pentru o mai bună gestionare a acestor resurse etc.

De asemenea, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a contribuit la eficientizarea achizițiilor în domeniul TI, instituind și asigurând funcționarea Sistemului Informațional Registrul Resurselor și Sistemelor Informaționale de Stat, în care au fost înregistrate 67 de entități publice, dintre care 41,7% au completat informația privind 88 SI și 6 resurse informaționale. La fel, AGE a coordonat/avizat 115 propuneri de buget ale autorităților/instituțiilor publice aferente cheltuielilor pentru TIC, 160 planuri generale de achiziții TIC, precum și emis 689 avize asupra procedurilor de achiziții în domeniul TIC etc.

Probleme nesoluționate și deficiențe persistente

În pofida faptului că au fost întreprinse mai multe acțiuni, unele probleme semnificative rămân nesoluționate, condiționând materializarea riscurilor identificate de auditurile Curții. Printre acestea se evidențiază:

• carențele cadrului normativ aferent domeniului TIC, inclusiv cel aferent achizițiilor TIC, ceea ce condiționează abordări diferite și neuniforme în aplicarea acestora;
• insuficiența reglementărilor exhaustive privind contabilizarea produselor SI și a serviciilor TI;
•  nesoluționarea problemelor aferente documentării și contabilizării SI Asistența Medicală Spitalicească, precum și a implementării, dezvoltării și menținerii Sistemului;
• probleme în valorificarea SI din domeniul managementului resurselor umane, cum ar fi SI Registrul Electronic al Angajaților, SIERUSS (SI de evidență a resurselor umane în sănătate), etc. ceea ce limitează utilizarea resurselor investite în aceste sisteme;
• lipsa unor indicatori de performanță pentru contractele de menținere și dezvoltare a sistemelor TI, afectând calitatea serviciilor prestate și eficiența cheltuielilor;
• neînregistrarea sistemelor și resurselor informaționale de stat deținute de entitățile publice în Registrul Resurselor și Sistemelor Informaționale de Stat.

În concluzie, misiunea de follow-up a constatat un nivel de 37% de recomandări implementate, 57% – parțial implementate, iar 6% din recomandările înaintate fiind neimplementate. Astfel, s-au evidențiat progrese semnificative în unele domenii esențiale pentru implementarea și gestionarea SI în sectorul public, însă persistă o serie de probleme care necesită soluții urgente. Capacitățile instituționale reduse, cadrul normativ incomplet și lipsa unui control riguros în procesul creării, implementării și gestionării SI în sectorul public  continuă să reprezinte provocări majore pentru eficientizarea resurselor publice.

Pentru a asigura o gestionare eficientă și durabilă a sistemelor informatice în sectorul public, CCRM recomandă continuarea eforturilor pentru consolidarea cadrului normativ, intensificarea instruirilor, precum și îmbunătățirea monitorizării și controlului asupra procesului de achiziție și implementare a sistemelor TI.