Impactul benefic al implementării recomandărilor de audit a constat în elaborarea și aprobarea politicilor strategice în domeniu sănătății în contextul realizării măsurilor de prevenire și control a diabetului zaharat. La o asemenea concluzie a ajuns Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), după examinarea Raportului auditului de follow-up privind implementarea recomandărilor aprobate prin Hotărârea nr.1 din 31 ianuarie 2019 „Privind Raportul auditului performanței implementării Planului de acțiuni al Programului național de prevenire și control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2018 (I semestru)”, transmite CURENTUL.

Misiunea de audit a evaluat măsurile întreprinse de către entitățile implicate, cu analiza nivelului de implementare a recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi. Astfel, au fost analizate probe de la 18 entități de diferite nivele și evaluat impactul scontat al măsurilor întreprinse privind beneficierea reală de către pacient de servicii medicale și de dispozitive pentru autocontrol.

Programul național de prevenire și control al diabetului zaharat a fost aprobat pentru o perioadă de 5 ani de implementare. Sfera misiunii de audit precedente a cuprins activitățile pentru perioada 2017-2018 (I semestru). Implementarea recomandărilor de audit, în cadrul prezentei misiuni de follow – up au fost evaluate prin prisma măsurilor întreprinse de către sistemului instituțional, pentru ultimii trei ani de implementare a Programului național.

În mediu nivelul de realizare al recomandărilor de audit a fost de 65%, și anume: integral au fost implementate – 20 de recomandări, parțial – 31 de recomandări, iar 4 recomandări nu au fost implementate.

Elaborarea și aprobarea politicilor strategice în domeniu sănătății, urmare a implementării recomandărilor de audit, au fost orientate spre protecția populației de riscurile financiare, contribuind la reducerea poverii pentru persoanele cu diabet zaharat, cu asumarea de către stat a acestor cheltuieli.

În acest sens, începând cu anul 2022, va fi asigurat accesul a circa 119,0 mii de persoane cu diabet la dispozitive de autocontrol și la analogi de insulină. Acestea vor fi eliberate prin farmacii, în baza rețetei prescrise de către medicul de familie sau medicul specialist, și compensate din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Aceste acțiuni vor contribui la facilitarea accesului la nivel național și cu beneficierea pe deplin la analogi de insulină și dispozitive medicale, conform necesităților persoanei cu diabet zaharat, sporind aderența la tratament.

Aprobarea noului mecanism de compensare a analogilor de insulină și dispozitive medicale în condițiile de ambulatoriu, va exclude carențele atestate de către misiunea de audit precedentă, cum ar fi: repartizarea inechitabilă și neuniformă a dispozitivelor medicale și va elimina dificultățile întâmpinate ale instituțiilor medicale la planificarea, repartizarea și evidența acestora.

În anul 2022 pentru compensarea dispozitivelor medicale și a analogilor de insulină, în condițiile asigurării obligatorii de asistență medicală se denotă o majorare a cheltuielilor, care vor constitui circa 100 milioane lei.

De asemenea, în bază recomandărilor Curții de Conturi, Ministerul Sănătății de comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină au întreprins un set de măsuri sistemice și complexe ce vizează diminuarea poverii financiare a persoanelor afectate cu diabet. Astfel, circa 100 mii pacienți adulți cu diabet zaharat au beneficiat de dispozitive medicale (teste, glucometre și lanțete), în sumă de 23,0 milioane lei. La fel, 800 de copii cu diabet zaharat au fost asigurați cu senzori și stilouri de insulină. Totodată, din FAOAM au fost finanțate cheltuielile pentru compensarea preparatelor antidiabetice injectabile și orale, prescrise și eliberate pentru circa 16,0 mii de beneficiari unici, în sumă de 292 milioane lei.

Prin implementarea recomandărilor de audit se atestă o îmbunătățire la capitolul implicării autorităților publice locale în realizarea Programului național, unele dintre ele se referă la aprobarea la nivel local al Programului teritorial de prevenire și control al diabetului zaharat, două APL de nivelul II au alocat mijloace financiare pentru realizarea Programului Național, iar alte 4 APL au inițiat procesul de evaluare a necesităților și măsurilor necesare în acest sens.

Auditul a constatat că persistă și unele situații problematice. În perioada aferentă implementării recomandărilor de audit, se atestă neasigurarea sau asigurarea parțială a necesităților de dispozitive pentru autocontrol pentru persoanele adulte tratate cu insulină, copii și femei însărcinate. Astfel, deși aceste dispozitive medicale sporesc eficiența tratamentului prin monitorizarea permanentă a nivelului glicemiei, s-a constatat că:

3523 persoane cu diabet zaharat nu au beneficiat de teste pentru aprecierea glicemiei sau le-au fost repartizate cantități insuficiente. Integral au fost asigurați conform cerințelor doar 86 de pacienți;
din cei 815 copii care stau la evidență cu diabet zaharat, 513 copii au fost asigurați integral cu teste pentru autocontrol și doar 503 au beneficiat de glucometru, ceea ce reprezintă 62% din totalul acestora.

Cu referire la beneficierea de către persoanele insulino-dependente la tratament performant cu analogi de insulină, prezenta misiune de audit a stabilit că 2700 de persoane cu diabet zaharat de tip I sau 82% (din 3250 persoane evaluate) au avut acces la acest tip de tratament.

La capitolul evaluării investigațiilor necesare femeilor însărcinate pentru identificarea diabetului gestațional și preexistent, Compania Națională de Asigurări în Medicină, în rezultatul verificărilor efectuate a stabilit nerespectarea în unele cazuri a prevederilor Protocolului clinic național. Totodată, prezenta misiune de audit a evaluat 807 fișe medicale și a stabilit că femeile însărcinate nu au fost supuse investigațiilor necesare în termenele stabilite, și anume:

la prima vizită, la luarea în evidență, până la 12 săptămâni de sarcină:

68 de femei însărcinate nu au fost supuse examenului biochimic al sângelui pentru determinarea concentrației glucozei în sânge;
695 femei însărcinate nu au efectuat testul oral la toleranță la glucoză, pentru identificarea diabetului preexistent;
la 24-28 săptămâni de sarcină:
138 de femei însărcinate nu au fost supuse examenului biochimic obligatoriu;
588 de femei însărcinate nu au efectuat screening-ul pentru identificarea diabetului gestațional.

Curtea de Conturi menționează că, unele recomandări menite să îmbunătățească sistemul de management și control al Programului național nu au fost în deplină măsură implementate, acest proces fiind influențat și de pandemia COVID-19. De asemenea, pentru implementarea recomandării Curții de Conturi, Serviciul Fiscal de Stat a realizat controale tematice al aspectelor constatate în cadrul misiunii de audit precedente. Acestea se referă la comercializarea analogilor de insulină cu obținerea de către un operator economic a veniturilor ilegale în sumă de 0,5 milioane lei. În rezultatul verificărilor privind adaosul comercial aplicat produselor farmaceutice, Serviciul Fiscal de Stat a aplicat sancțiuni operatorului economic, în sumă 62,0 mii lei.

În final, Curtea de Conturi a conchis că, măsurile întreprinse pentru implementarea recomandărilor au fost sistemice și centrate pe sporirea accesului persoanelor cu diabet zaharat la tratament performant. Impactul benefic atins indică asupra atenției sporite a statului prin aprobarea politicilor naționale ce se referă la prioritățile strategice de compensare a analogilor de insulină și a dispozitivelor medicale pentru determinarea glicemiei.

În același timp, misiunea de follow-up a stabilit persistența unor carențe constatate în misiunea de audit precedentă, care au fost condiționate de insuficiența măsurilor de monitorizare și control, în ceea ce privește realizarea indicatorilor și a acțiunilor stabilite în Programul național și de responsabilitatea prestatorilor de servicii medicale în asigurarea accesului cetățenilor la unele servicii medicale garantate de stat.

Astfel, autoritatea publică centrală de specialitate și instituțiile medicale urmează să intensifice și să contribuie la îmbunătățirea sănătății populației.