Zilele acestea Ministerul Educației și Cercetării a pus în discuție publică acțiunile ce urmează să le întreprindă în 2021-2022. Pe domeniul de cercetare, una din ultimele priorități anunțate a fost asocierea la Programul Uniunii Europene – Horizon Europe. În acest context reprezentanții ministerului au declarat că Moldova a fost prima țară din Parteneriatul Estic care a semnat acordurile de asociere la programele anterioare, FP7 si H2020.

Consider că integrarea în spațiul european trebuie să constituie o prioritate inerentă, în jurul căruia să se consolideze întreaga comunitate. Mai jos aduc unele detalii despre Asocierea Republicii Moldova la Programele cadru ale UE pentru cercetare și inovare și de ce este important.

Începând cu anul 2008 Uniunea Europeană și Moldova (Academia de Științe) au stabilit legături mai strânse în domeniul cercetării și inovării și au început negocierile și pregătirile necesare pentru asocierea Republicii Moldova la Programele cadru ale UE pentru cercetare și inovare.

Pe data de 11 octombrie 2011, Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul European pentru Cercetare, Inovare și Știință şi Gheorghe Duca, Presedintele Academiei de Științe a Republicii Moldova, au semnat un Memorandum de Înțelegere privind asocierea Moldovei la Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (PC7).

Acest acord a permis comunității științifice din Moldova să colaboreze cu partenerii lor din întreg spațiul european în domenii cheie de cercetare, consolidându-și astfel propriul potențial și excelență științifică.

„Împreună, noi vom putea depăși marile provocări legate de sistemul de sănătate, transportul ecologic şi securitatea energetică cu care se confruntă societățile noastre”, a spus comisarul.

PC7 a fost primul program al UE la care R. Moldova a participat cu drepturi depline și, totodată, a devenit prima țară aflată în Parteneriatul Estic și a doua țară acoperită de Politica Europeană de Vecinătate care s-a asociat la PC7. Asocierea este cea mai eficientă formă de cooperare dintre UE și statele non-membre ale UE, prin care au fost finanțate pentru Republica Moldova de către CE 58 proiecte cu bugetul 4,15 mln. Euro.

În data de 1 iulie 2014, Republica Moldova a semnat, concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia și Herțegovina) Acordul de Asociere la Programul european pentru cercetare-inovare ORIZONT 2020 (H2020). Din partea Republicii Moldova Acordul a fost semnat de dl. acad. Gheorghe Duca, Președintele AȘM, iar din partea UE dl dr. Robert Jan Smits, Director-General al Departamentului pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene.

Acordul a fost valabil pentru perioada 2014-2020, iar intrarea în vigoare a acestuia a avut un caracter retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2014, fapt ce le-a permis persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova să beneficieze de toate drepturile care au reieșit din statutul de țară asociată la H2020, până la semnarea Acordului.

Astfel, urmare a semnării  Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Programul ORIZONT 2020 țara noastră devine prima din cadrul Parteneriatului Estic care deține acest statut. În rezultatul semnării Acordului, entitățile fizice și juridice ale Republicii Moldova au obținut drepturi similare cu cele ale statelor membre ale UE, în cadrul apelurilor programului H2020.

În rezultatul asocierii la Programul ORIZONT 2020 entitățile din Republica Moldova au participat la 68 proiecte prin care au atras suma de 7,4 mln Euro din bugetul UE.

Pe lângă importanța primordială de a elimina barierele administrative și de a oferi șanse egale comunității științifice de a concura și coopera cu partenerii naturali ai țării noastre – statele membre ale UE, există încă o însemnătate a asocierii, natura căreia eludează ministerul de resort. Pentru a valorifica statutul de țara asociată la PC7 și H2020 și de a beneficia din plin de oportunitățile oferite de aceste programe, premergător, în timpul și după finisarea acestora, a fost necesar de a implementa o serie de reforme care să permită comunității să mențină un nivel competitiv:

⦁ Aderarea la Inițiativele de Programare Comună, Știința Deschisă, ERA-Net, etc.;
⦁ Organizarea activității Rețelei Punctelor Naționale și Locale de Contact;
⦁ Selectarea și nominalizarea reprezentanților oficiali ai comunității științifice și a experților naționali în Comitetele  de Program și comitete strategice ale UE (ERAC, JRC, RESINFRA, etc.);
⦁ Asigurarea funcționării Oficiului Republicii Moldova pentru Știință și Tehnologie de pe lângă Uniunea Europeană  (MOST);
⦁ Promovarea Programului EURAXESS și Cartei Europene a Cercetătorului și Codului de Conduită și Recrutare a Cercetătorului și dezvoltarea la nivel platformei naționale EURAXESS si a vizibilității cercetării naționale la nivel european;
⦁ Obținerea de către institute de cercetare și universități a calificativului de excelență a resurselor umane în cercetare de la Comisia Europeană;
⦁ Dezvoltarea activităților de cooperare bilaterală, regională și internațională;
⦁ Organizarea continuă a evenimentelor de informare, instruire si promovare a programelor;
⦁ Dezvoltarea și valorificarea relațiilor instituțiilor și organizațiilor naționale cu instituțiile și organismele europene, dar și cu instituțiile similare din statele membre ale UE, în domeniul tehnico-ştiinţific;
⦁ Identificarea și diseminarea în adresa instituțiilor naționale a bunelor practici ale statelor membre ale UE în domeniul gestionării sferei de cercetare-inovare.

Nu în ultim rând, ca o consecință a participării în aceste programe a fost obținerea expertizei necesare pentru a pregăti reformarea comunității științifice din 2017 – Policy Support Facility. Deși această expertiză, care s-a cristalizat în recomandări, era îndreptată spre rezolvarea carențelor sistemului și îmbunătățirea climatului științific, decidenții politici nu i-au acordat importanța cuvenită și au decis unilateral adoptarea unui alt cadru de reforme pentru știință.

În contextul anunțării priorității de integrare anunțată de minister, rămâne relevantă această experiență, care implică îmbunătățirea continuă a condițiilor de desfășurare a activității de cercetare și sporirea capacităților competitive ale cercetătorilor și instituțiilor. Or, în lipsa acestora acțiuni aferente, vor deveni relevante întrebările despre capacitatea de a absorbi fondurile europene și performanța obținută de comunitate.

Acad. Gheorghe DUCA,
Președintele AȘM în perioada 2004-2018

Dl dr. Robert Jan Smits, Director-General al Departamentului pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene și Gheorghe Duca, Președintele AȘM au semnat Acordul de Asociere la Programul european pentru cercetare-inovare ORIZONT 2020, 1 iulie 2014.

Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul European pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă şi Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind asocierea Moldovei la Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (PC7), 11 octombrie 2011.