Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, în cadrul unui briefing de presă, a prezentat o inițiativă de modificare conceptuală a Legislației naționale pe un anumit segment de infracționalitate. Este vorba despre o inițiativă legislativă orientată spre decriminalizarea legii penale și eficientizarea luptei cu un viciu social – conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, informează CURENTUL.

„Un amplu studiu criminologic realizat de Procuratura Generală arată că politica penală a statului este absolut ineficientă în anumite cazuri și extrem de costisitoare. Activitatea organelor de drept și ale justiției este formală și fără impact asupra societății. Acest efort profesional al sutelor de polițiști, procurori și judecători, dar și efort extrem de mare din punct de vedere financiare al statului nu corespunde riscurilor și amenințărilor reale cu care se confruntă statul și societatea. Am convingerea că banii contribuabililor, efortul și resursele organelor de drept nu trebuie irosite în lupta cu infracțiunile inventate, ci trebuie direcționate spre combaterea faptelor infracționale care comportă un real pericol pentru securitatea cetățenilor și a statului”, a declarat Stoianoglo.

El a spus că, analiza generală a stării criminalității arată că din totalul infracțiunilor înregistrate, cazurile de conducere a transportului în stare de ebrietate variază de la media de 15%, și poate ajunge uneori chiar și la 30% săptămânal. „Statisticile indică o sporire a numărului de cazuri de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate de la 4013 cazuri în anul 2019 la 4410 cazuri în 2020. ”Altfel spus, din numărul total al infracțiunilor înregistrate în cursul anului trecut – 16,7 la sută constituie anume conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate”, a precizat Procurorul General.

Mai mult, potrivit lui, doar în anul 2019, instanțele de fond au emis în total 11 mii de sentințe, din care circa 4 mii vizau anume acest tip de infracțiuni. În anul 2020, din totalul celor 10 mii de sentințe dictate de prima instanță, circa 35 la sută din verdicte au vizat șoferii băuți sau drogați la volan.

Totodată, el a menționat că, estimările financiare care comportă investigarea și judecarea acestui tip de infracțiuni ajungând anual la ordinul zecilor de milioane de lei, procedurile penale implicând cele mai mari cheltuieli judiciare în raport cu alte proceduri legale.

„Inițiativa cu care intervine Procuratura Generală este amplă și are scopul de a eficientiza combaterea acestui flagel. Și anume, venim cu inițiativa ca în decurs de 30 de zile de la comiterea abaterii, cei prinși băuți sau drogați la volan să-și primească pedepsele binemeritate. În concret, propunem ca – acțiunea de conducere a automobilului în stare de ebrietate, fără urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, să fie trecută din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, pentru care să fie prevăzută o pedeapsă mai dură. Pentru realizarea durabilă a acestei reforme conceptuale, propunem de asemenea, adoptarea unor decizii colaterale, și anume, instituirea interdicției opririi nejustificate a vehiculului de către agentul de circulație. Oprirea va fi admisă doar în cazul încălcării vădite a regulilor de circulație rutieră, fapt ce va permite asigurarea, în deplină măsură, a prezumției nevinovăției și a altor drepturi constituționale”, a spus Stoianoglo.

De asemenea, el consideră necesară racordarea pragului minim de alcoolemie la standardele internaționale și regionale, pentru care conducătorul auto poate fi tras la răspundere și este categoric în – majorarea și agravarea răspunderii pentru acest tip de abatere.

„Cine va urca beat sau drogat la volan și va produce un accident rutier soldat cu urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, va fi tras la răspundere penală. În cazul săvârșirii unor astfel de fapte de către o persoană care a fost anterior condamnată pentru infracțiuni similare – mijlocul de transport utilizat va fi confiscat. În celelalte cazuri, în lipsa unor consecințe grave, persoanele vor fi atrase la răspundere contravențională fiind pasibili de pedeapsă sub formă de amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau până la 15 zile de arest contravențional, în toate cazurile cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport de la 6 luni până la 3 ani”, susține Procurorul General.

În cursul acestei săptămâni, Procuratura Generală va înainta această inițiativă Guvernului pentru inițierea procedurilor corespunzătoare de legiferare.

Cristina Jicol