O preocupare constantă în activitatea procurorilor și organelor de urmărire penală este evaluarea şi recuperarea prejudiciului cauzat bugetului public şi victimelor prin comiterea de infracţiuni, transmite CURENTUL.

Astfel, în dosarele instrumentate în cursul anului trecut procurorii au constatat prejudicii de peste 2,6 miliarde lei, cauzate atât bugetului public, cât şi persoanelor fizice şi juridice, comparativ cu anul 2017, când prejudiciile cauzate prin infracţiuni la faza de urmărire penală s-au cifrat la circa 5,1 miliarde lei.

Din totalul prejudiciilor constatate, procurorii au reuşit să recupereze, pe parcursul anului 2018, peste 214 milioane de lei, faţă de 144 milioane de lei, recuperate în anul 2017. Din suma totală, recuperată de procurori, 79,8 milioane lei au fost restituite în folosul bugetului public, iar 134,5 milioane de lei – în folosul persoanelor fizice şi juridice, cu statut de victime ale infracţiunilor.

În cauzele trimise în judecată, prejudiciul cauzat a fost estimat la circa 711 milioane de lei, fiind restituite statului şi victimelor peste 71,4 milioane de lei. De asemenea, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor cauzate prin infracţiuni, procurorii au întreprins măsuri pentru punerea sub sechestru a bunurilor făptuitorilor, estimate la circa 488 milioane de lei, faţă de 289 milioane de lei, puse sub sechestru în anul 2017.

Menţionăm că, procesul de recuperare a prejudiciului cauzat a fost influenţat obiectiv de neidentificarea autorilor faptelor infracţionale – suma cumulată a prejudiciului cauzat în dosare restante şi cu soluţii de suspendare a urmăririi penale fiind de peste 745.441.292 lei.

De notat că, o bună parte a bunurilor au fost sechestrate la valoarea lor cadastrală, urmând a spori cota de recuperare a prejudiciilor prin valorificarea acestora la preţurile lor reale de piaţă. Procurorii consideră că procesul de evaluare şi expertizare a valorii reale a bunurilor sechestrate ar necesita cheltuieli neargumentat de mari şi ar putea tergiversa termenul de urmărire penală. O soluţie, în opinia procurorilor, ar fi determinarea preţului acestor bunuri la etapa judecării dosarelor şi cea de executare a hotărârilor judecătoreşti, în procedurile de înstrăinare a averilor la preţurile de piaţă.

Cristina Parfeni