Cei 647 de procurori din toată ţara au exercitat şi condus, în primele 6 luni 2019, urmărirea penală pe 30882 de dosare, din care, în 10561 de cazuri urmărirea penală a fost finalizată, informează CURENTUL.

Potrivit unui comunicat de presă, în total, procurorii au deferit justiţiei 6851 de cauze penale în privinţa a 7876 de persoane implicate în comiterea a 7684 infracţiuni, inclusiv:

• 1891 – infracţiuni contra patrimoniului;
• 569 – încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei rutiere;
• 470 – circulaţia ilegală a drogurilor;
• 435 – huliganism;
• 163 – infracţiuni contra justiţiei;
• 106 – corupere şi trafic de influenţă;
• 73 – vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale şi sănătăţii;
• 77 – infracţiuni economice;
• 69 – omucideri intenţionate;
• 63 – violuri;
• 28 – abuz şi exces de putere;
• 12 – infracţiuni militare;
• 2707 – alte categorii de infracţiuni.

În procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei au fost deferite justiţiei 122 de cauze penale.

Soluții de scoatere de sub urmărire penală, încetare şi clasare au fost dispuse în 3690 de cauze penale, inclusiv, în 2137 – din lipsa elementelor infracţiunii, 992 – în legătură cu împăcarea părţilor şi retragerea plângerii prealabile, 58 – în baza actului de amnistie şi 503 cauze din alte motive de nereabilitare.

Unul din criteriile de bază care indică asupra calităţii şi legalităţii activităţii de urmărire penală este numărul redus al sentinţelor de achitare. Astfel, din numărul total de 6004 de sentinţe pronunţate în prima jumătate a anului 2019 în privinţa a 6781 persoane, în doar 2,6 la sută din cazuri au fost emise sentinţe de achitare.

„Procuratura Generală în permanenţă orientează şi monitorizează activitatea organelor de urmarire penală şi, implicit, procurorii la asigurarea respectării legislaţiei procesual-penale în strictă conformitate cu standardele prevăzute de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, cu precădere, a celor vizând art.2 (dreptul la viaţă), art.3 (interzicerea torturii), art.5 (dreptul la libertate şi la siguranţă), art.6 (dreptul la un proces echitabil, inclusiv prin prisma respectării termenului rezonabil la efectuarea investigaţiilor de urmărire penală) şi art.8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), astfel încât să fie evitate prejudicierea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi riscurile condamnării Republicii Moldova la CtEDO” – se spune în comunicat.

Cristina Pendea