Dosarul de învinuire a fostului șef al Procuraturii Anticorupție scoate în vileag, chiar de la prima etapă, probleme majore din cadrul sistemului judecătoresc, potrivit Procuraturii Generale, transmite CURENTUL.

Astfel, conform art.30 alin.(4) din Codul de procedură penală, cauzele penale deosebit de complicate, precum și cele care prezintă o mare importanță socială pot fi examinate, la decizia motivată a Președintelui instanței judecătorești în complet format din trei judecători. Cauza penală de învinuire a lui Viorel Morari a fost repartizată aleatoriu unui judecător, care a primit dosarul în procedură și a dispus ședința preliminară. Deși toate cererile și demersurile pe caz urmau să fie adresate instanței prin intermediul judecătorului desemnat, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău Dorin Dulghieru, contrar cerințelor art.30 alin.(4) CPP, neavând calitate de președinte de instanță, a examinat cererea avocatului Panțâru în interesele inculpatului și a dispus formarea unui complet din 3 judecători, chiar dacă dosarul fusese deja dispus spre examinare unui singur judecător și examinarea judiciară a cazului deja începuse.

„Despre această încălcare, Procuratura Generală a sesizat Președintele Judecătoriei Chișinău. Drept răspuns, Președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a indicat că vicepreședintelui Dulghieru i-au fost delegate atribuțiile de formare a completelor de judecată în temeiul dispoziției Președintelui instanței, de fapt ignorând cerințele legale care, fără rezerve, indică că această acțiune intră doar în competența președintelui, neputând fi delegată. Aparent, judecarea cauzei a început defectuos, or refuzul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău de a interveni în modul de constituire a completului de judecători în speța Morari, cu fundamentarea acestuia (refuzului) exclusiv pe Regulamente de ordine interioară, contravine prevederilor Codului de procedură penală și Legii privind organizarea judecătorească”, se spune într-un comunicat de presă.

Mai mult, problema formării completului vizează faptul că ceilalți doi judecători nu au fost desemnați aleatoriu, dar au fost stabiliți discreționar, în lipsa unor criterii obiective, de către vicepreședintele judecătoriei Dorin Dulghieru.

Până în prezent, Procuratura nu a atras atenție la aspectele respective deoarece nu au fost sesizate de părțile în procedurile judiciare, însă, reieșind din specificul cazului Morari și impactul acestuia pentru societate, Procuratura insistă ca dosarul să fie examinat de un judecător sau un complet format, conform rigorilor legale, din judecători desemnați aleatoriu și nu la discreția subiectivă a unui vicepreședinte de instanță.

De altfel, admitem că au dreptul la viață informațiile operative, parvenite chiar din interiorul sistemului judecătoresc precum că în acest mod, prin formarea completelor, de la început de an, în componența pe care și-o doresc, președinții instanțelor judecătorești au controlat și controlează în continuare întru totul sistemul și își asigură hotărârile și sentințele pe care le vor, judecătorii integri și „neascultători” neavând nici o șansă să-și promoveze o soluție legală.

În context, reieșind din faptul că doar judecătorul care a fost desemnat aleatoriu pe acest caz a avut o opinie separată, iar ceilalți doi judecători au decis eliberarea lui Viorel Morari sub control judiciar, Procuratura Generală va adresa CSJ o cerere de strămutare a acestei cauze la o altă instanță, în speranța că judecarea acesteia va avea loc în condiții exclusiv legale.

Concomitent, Procurorul General va prezenta, la prima ședință a CSM, o informație cu privire la problemele de sistem constatate și va solicita înlăturarea lor în condițiile legii, deoarece în primul rând judecătorii trebuie să respecte legea și apoi să aibă așteptări întemeiate ca legea să fie respectată de ceilalți.

Mai mult, pentru a exclude duble standarde în activitatea de administrare a justiției, Procuratura Generală va solicita Inspecției Judiciare a CSM să examineze acțiunile vicepreședintelui instanței Dorin Dulghieru în raport cu cazul Viorel Morari, deoarece nu este clar zelul de sârguință al numitului în cazul lui Morari, raportat la multe alte dosare privind acuzații grave aduse unor foști demnitari de rang înalt (judecători, procurori, deputați, miniștri etc.) pe cauze de corupție, spălare de bani, trădare de patrie, care au fost examinate de către un singur judecător, în aceiași instanță de judecată.

Reieșind din circumstanțele în care Viorel Morari a fost eliberat din arest preventiv – în control judiciar, Procuratura Generală și-ar fi dorit să poată contesta încheierea judecătorească, însă, aceasta nu poate fi realizat deoarece, conform pct.66 din Hotărârea Plenului CSJ a RM din 15.04.2013, nr.1 ”despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu”, încheierea primei instanţe sau a instanţei de apel privind înlocuirea arestului, nu este pasibilă de atacare în instanţa ierarhic superioară.

Cristina Parfeni